România, la o răscruce de putere
România, la o răscruce de putere. Alegerile prezidențiale din această duminică nu reprezintă doar un exercițiu democratic obișnuit. Ele marchează începutul unei noi etape în arhitectura de putere a statului.
Indiferent cine va câștiga, următorul președinte va deține cele mai extinse pârghii de influență din ultimele două decenii.
Contextul politic unic îi permite să redeseneze rapid raporturile de forță dintre instituțiile-cheie ale statului, atât în plan intern, cât și extern.
Fără obstacole în ceea ce privește Palatul Victoria
Pentru prima oară după mult timp, viitorul președinte nu va fi nevoit să forțeze schimbări laborioase pentru a controla Guvernul.
Cu poziția de premier momentan vacantă, noul șef al statului va avea mână liberă să numească un prim-ministru compatibil politic, ceea ce oferă un start solid pentru implementarea propriei agende.
Dacă Nicușor Dan va câștiga, liberalul Ilie Bolojan este văzut drept favorit pentru funcția de premier, cu sprijinul unei coaliții pro-europene largi.
În cazul unei victorii a lui George Simion, Călin Georgescu sau un apropiat de-ai săi ar putea primi cheia Palatului Victoria, în ciuda lipsei unei majorități parlamentare actuale.
O respingere a propunerilor sale ar putea deschide ușa alegerilor anticipate, o mișcare riscantă pentru actualele partide pro-europene.
Reconfigurarea justiției constituționale
Noua configurație politică va influența direct componența Curții Constituționale. Trei dintre cei nouă judecători urmează a fi înlocuiți în următoarele luni, inclusiv președintele instituției.
Președintele României numește unul dintre aceștia, ceilalți doi fiind desemnați de Senat și Camera Deputaților – foruri dominate de viitoarea majoritate creată în jurul șefului statului.
Astfel, noul președinte va putea reorienta Curtea spre viziunea sa constituțională încă din primele luni de mandat.
Dosarele SRI, SIE și SPP sunt, de asemenea, pe masa viitorului președinte. SRI este fără conducere permanentă din 2023, iar SIE este în centrul unor controverse publice.
Gabriel Vlase, actualul director SIE, este criticat pentru lipsa de transparență, în timp ce Lucian Pahonțu de la SPP, aflat în funcție din 2005, a ieșit recent la pensie, dar continuă să conducă instituția.
Niciunul dintre candidați nu a oferit până acum nume concrete pentru aceste funcții strategice, dar negocierile de culise sunt în plină desfășurare.
Mandatele șefilor DNA, DIICOT și al procurorului general expiră în primăvara anului viitor, iar numirea noilor conducători se va face sub ochiul vigilent al președintelui.
În funcție de colaborarea cu viitorul ministru al Justiției – cel mai probabil o alegere a președintelui – numirile vor reflecta prioritățile politice de la Cotroceni.
Nicușor Dan a anunțat că nu va interveni înainte de finalul mandatelor actuale, dorind o evaluare amplă a sistemului.
În schimb, George Simion cere deja demisia actualului procuror general, Alex Florența, acuzându-l de „poliție politică” în cazul Călin Georgescu.
Ce se întâmplă în ceea ce privește politica externă?
Noua conducere de la Cotroceni va avea un cuvânt greu de spus în politica externă, mai ales în cadrul Consiliului European. Votul României ar putea înclina balanța în ceea ce privește continuarea sprijinului pentru Ucraina.
George Simion a declarat că nu va mai susține Kievul, deși a condamnat invazia Rusiei, aliniindu-se astfel cu pozițiile adoptate de liderii din Ungaria și Slovacia.
În antiteză, Nicușor Dan a promis menținerea angajamentelor euroatlantice, subliniind că România nu trebuie să aleagă între SUA și UE. Apropierea sa de Paris și formarea sa la Sorbona îl poziționează ca un partener de încredere în ochii europenilor.
Schimbările care urmează sunt profunde. România va avea simultan un nou președinte, un nou prim-ministru și un nou președinte al Curții Constituționale.
Această aliniere rară oferă o oportunitate istorică de reconfigurare instituțională.
