Fumul alb de la eșapament poate ascunde probleme serioase. Ce trebuie să verifice imediat șoferii

Apariția unui nor albicios la țeava de eșapament poate fi un motiv de îngrijorare pentru șoferi, mai ales atunci când fenomenul se repetă la fiecare pornire a motorului. În multe situații, este vorba doar despre vapori de apă produși de condens, însă fumul alb poate indica și probleme serioase, inclusiv pătrunderea lichidului de răcire în cilindri. Diferența nu poate fi stabilită doar după culoare, ci și după durata fenomenului, temperatura exterioară și eventualele simptome ale motorului.

De ce iese fum alb din țeava de eșapament când motorul este rece

În diminețile reci, este obișnuit ca automobilele să elimine un nor albicios prin țeava de eșapament, mai ales în primele minute după pornire. De cele mai multe ori, acesta nu este fum în sensul obișnuit, ci un nor format din picături foarte fine de apă.

Arderea combustibilului produce, printre altele, vapori de apă. Atunci când gazele fierbinți evacuate de motor intră în contact cu aerul rece, o parte din acești vapori condensează și devin vizibili.

Același fenomen poate fi observat atunci când o persoană expiră aer cald într-o dimineață geroasă.

În plus, după oprirea motorului, în interiorul sistemului de evacuare se poate acumula apă provenită din condens. La următoarea pornire, pe măsură ce componentele se încălzesc, o parte din această apă se evaporă și este eliminată.

Organizația britanică de asistență rutieră RAC (Royal Automobile Club) explică faptul că vaporii albi care apar la pornirea motorului și se reduc pe măsură ce automobilul se încălzește reprezintă, de regulă, un fenomen normal.

Există câteva indicii care pot ajuta șoferul să recunoască această situație. Norul albicios apare mai ales când afară este frig sau umezeală, se dispersează relativ repede și devine mai puțin vizibil după încălzirea sistemului de evacuare.

Motorul funcționează normal, fără pierderi inexplicabile de lichid de răcire sau alte simptome.

Totuși, vaporii pot rămâne vizibili și după ce motorul a ajuns la temperatura normală de funcționare, dacă aerul exterior este suficient de rece și umed. Prin urmare, faptul că norul alb nu dispare complet după câteva minute nu indică automat o defecțiune.

Apa care picură din eșapament nu înseamnă neapărat că mașina este defectă

Unii șoferi observă picături de apă care ies din țeava de eșapament, în special la pornirea motorului sau după perioade în care automobilul a fost utilizat pe distanțe scurte.

Și acest fenomen poate avea o explicație normală.

Apa rezultată din condens se poate acumula în componentele sistemului de evacuare, inclusiv în toba finală. Când motorul este pornit, gazele evacuate pot antrena o parte din lichid și îl pot elimina prin capătul țevii.

Fenomenul este mai frecvent atunci când automobilul este utilizat pentru deplasări scurte, deoarece sistemul de evacuare nu ajunge întotdeauna la o temperatură suficient de ridicată pentru a elimina umezeala acumulată.

De exemplu, o mașină folosită zilnic pentru drumuri de câțiva kilometri poate prezenta condens la pornire mai frecvent decât una care circulă pe distanțe mai lungi.

Picăturile de apă nu trebuie confundate automat cu pierderile de antigel. Dacă sunt însoțite de un nor alb dens, persistent și de scăderea nivelului lichidului de răcire, situația necesită verificări suplimentare.

Când fumul alb poate indica o garnitură de chiulasă deteriorată

Situația devine mai îngrijorătoare atunci când din evacuare iese în mod repetat un nor alb dens, persistent, mai ales dacă fenomenul apare și după încălzirea motorului sau în condiții meteorologice în care condensul este mai puțin probabil.

Una dintre explicațiile posibile este pătrunderea lichidului de răcire în camera de ardere.

În mod normal, antigelul circulă prin canale special proiectate pentru răcirea motorului și nu trebuie să ajungă în cilindri.

Dacă apare o pierdere de etanșeitate între sistemul de răcire și camera de ardere, lichidul poate pătrunde în cilindri. Apa din compoziția sa se transformă în vapori, iar aceștia pot produce un nor alb vizibil la evacuare.

O posibilă cauză este deteriorarea garniturii de chiulasă.

Această garnitură asigură etanșarea dintre blocul motor și chiulasă, separând camerele de ardere de circuitele de ulei și lichid de răcire.

Dacă garnitura cedează într-o anumită zonă, lichidul de răcire poate pătrunde în unul sau mai mulți cilindri.

Pe lângă fumul alb, pot apărea scăderea nivelului antigelului, supraîncălzirea motorului, funcționarea neregulată sau pierderea puterii.

Nu este însă obligatoriu ca toate aceste simptome să apară simultan.

De asemenea, o garnitură de chiulasă deteriorată nu provoacă întotdeauna amestecarea uleiului cu antigelul. Absența unei asemenea contaminări nu exclude automat defecțiunea.

Organizațiile britanice de asistență rutieră RAC (Royal Automobile Club) și AA (The Automobile Association) menționează deteriorarea garniturii de chiulasă printre cauzele importante ale fumului alb persistent.

Alte probleme posibile sunt fisurile din chiulasă sau din blocul motor, care pot permite lichidului de răcire să pătrundă în cilindri. Aceste defecțiuni pot apărea, printre altele, în urma unor episoade severe de supraîncălzire și pot necesita reparații costisitoare.

La motoarele diesel, fumul alb poate avea și alte cauze

În cazul automobilelor diesel, fumul alb sau alb-cenușiu poate avea și alte explicații, care nu implică neapărat sistemul de răcire. Una dintre acestea este arderea incompletă a motorinei.

Motorul diesel funcționează prin comprimarea aerului până la o temperatură suficient de ridicată pentru aprinderea combustibilului injectat.

Dacă temperatura din camera de ardere este prea scăzută sau combustibilul nu este pulverizat corespunzător, o parte din motorină poate să nu ardă complet.

În anumite condiții, combustibilul nears sau parțial ars poate produce un nor albicios ori alb-cenușiu la evacuare.

Fenomenul poate fi observat mai ales la pornirea la rece și poate fi însoțit de vibrații, funcționare neregulată, pornire dificilă sau miros de motorină nearsă.

Printre cauzele posibile se numără injectoarele defecte, problemele sistemului de injecție, deficiențele sistemului de preîncălzire sau compresia insuficientă.

Organizația britanică AA menționează arderea incompletă a combustibilului printre explicațiile posibile ale fumului alb la motoarele diesel. Și documentația Bosch Car Service indică faptul că fumul alb la pornirea la rece poate necesita verificări ale sistemelor motorului diesel.

Prin urmare, nu orice fum alb persistent indică automat o pierdere de antigel.

Diferența dintre un motor diesel care elimină combustibil nears și unul în care pătrunde lichid de răcire trebuie stabilită prin verificări tehnice.

Semnele care pot indica o problemă serioasă a motorului

Culoarea fumului oferă doar un prim indiciu. Pentru identificarea unei posibile defecțiuni, sunt importante și celelalte simptome.

Unul dintre cele mai relevante este scăderea repetată a nivelului lichidului de răcire. Dacă antigelul trebuie completat frecvent, iar sub automobil nu există urme evidente de scurgere, trebuie identificată cauza pierderii.

Totuși, lipsa unei bălți sub mașină nu dovedește că lichidul ajunge în cilindri. Unele scurgeri externe apar numai când motorul este cald și sistemul de răcire se află sub presiune.

Un alt semn de avertizare este supraîncălzirea motorului, mai ales dacă apare împreună cu fum alb dens.

Funcționarea neregulată, vibrațiile neobișnuite și pierderea puterii pot indica, de asemenea, probleme care necesită diagnostic.

Mirosul poate oferi indicii suplimentare. Vaporii proveniți din lichidul de răcire pot avea uneori un miros dulceag, în timp ce arderea incompletă a motorinei poate produce un miros puternic de combustibil.

Un alt element care poate atrage atenția este aspectul uleiului de motor. Dacă lichidul de răcire ajunge în circuitul de ungere, uleiul poate căpăta un aspect lăptos, ca urmare a contaminării.

Totuși, depunerile de culoare crem observate sub capacul de umplere a uleiului nu indică obligatoriu o garnitură de chiulasă defectă.

Potrivit specialiștilor, asemenea depuneri pot apărea și din cauza condensului, în special la automobilele utilizate frecvent pe distanțe scurte. De aceea, un singur simptom nu trebuie interpretat izolat.

Ce trebuie să facă șoferul dacă fumul alb nu dispare

Dacă norul albicios apare doar la pornirea motorului, în special pe vreme rece, iar automobilul funcționează normal, fenomenul poate fi urmărit fără a presupune imediat existența unei defecțiuni.

În schimb, dacă fumul este dens, persistă în mod neobișnuit sau apare împreună cu alte simptome, este indicată verificarea automobilului într-un service.

Șoferul poate începe prin monitorizarea nivelului lichidului de răcire, conform indicațiilor producătorului, atunci când motorul este rece.

Dacă nivelul scade repetat, trebuie identificată cauza. Pierderile pot proveni din radiator, furtunuri, pompă de apă, vasul de expansiune sau alte componente, nu doar din interiorul motorului.

La service, mecanicul poate efectua teste de presiune ale sistemului de răcire, verificări pentru identificarea gazelor de ardere în lichidul de răcire sau teste de compresie și etanșeitate a cilindrilor.

Aceste investigații pot ajuta la identificarea unei pierderi interne și la diferențierea acesteia de alte defecțiuni.

În cazul motoarelor diesel, pot fi necesare verificări suplimentare ale injectoarelor, sistemului de preîncălzire și parametrilor de funcționare ai motorului.

Dacă fumul alb dens este însoțit de supraîncălzire, scăderea rapidă a nivelului antigelului sau funcționare anormală, continuarea deplasării poate agrava defecțiunea.

Într-o asemenea situație, șoferul trebuie să oprească într-un loc sigur și să solicite asistență.

De asemenea, capacul vasului de expansiune nu trebuie deschis atunci când motorul este fierbinte, deoarece lichidul aflat sub presiune poate provoca arsuri.