Frații Micula au intrat în vizorul Comisiei Europene. Greșeala fără precedent făcută de România

Frații Micula au revenit în atenția Comisiei Europene. Potrivit ultimelor informații, este vorba despre despăgubirile pe care aceștia le-au primit din partea României ,deşi Comisia Europeană constatase că despăgubirile încălcau normele UE privind ajutoarele de stat.

Situație fără precedent. Potrivit unui comunicat transmis miercuri, Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE în legătură cu o hotărâre a Curții Supreme a Regatului Unit din 19 februarie 2020 care a permis executarea unei hotărâri arbitrale din 2013, prin care fraţilor Micula le-au fost acordate despăgubiri de aproape 400 de milioane de euro din partea României.

De menționat este faptul că despăgubirile acordate de România au venit în ciuda faptului că Executivul comunitar constatase că despăgubirile încălcau normele UE privind ajutoarele de stat. Referitor la sumele de bani, la finalul anului 2019, Guvernul PNL condus la acel moment de Ludovic Orban a plătit deja aceşti bani către fraţii Micula, după ce oamenii de afaceri au blocat conturile Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet.

Amintim faptul că tensiunile dintre frații Micula și Statul român au început în urmă cu aproape 20 de ani. Mai exact, pe 29 mai 2002, Regatul Suediei și România au încheiat un tratat bilateral de investiții potrivit căruia fiecare parte va asigura un tratament just și echitabil investițiilor celeilalte părți.

Tratatul mai prevedea că diferendele dintre investitori și țările semnatare sunt soluționate de un tribunal arbitral, potrivit unui comunicat al CJUE. De menţionat că fraţii Micula au cetăţenie suedeză.

În 2005 însă, trei ani mai târziu, în cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, guvernul român a abrogat o schemă națională de stimulente fiscale în favoarea investitorilor în regiuni defavorizate, potrivit CJUE.

Trebuie menționat faptul că European Drinks, compania fraţilor Micula, îşi are sediul în Bihor, într-o zonă de graniţă considerată defavorizată şi beneficia de anumite facilităţi fiscale din partea statului român. Cu toate acestea, nemulţumiţi, investitorii suedezi, adică fraţii Micula, au dat statul român în judecată.

Opt ani mai târziu, în 2013, Curtea de arbitraj a Băncii Mondiale (ICSID), cu sediul la Washington, a decis că România trebuie să le plătească acestora 84,5 de milioane de euro despăgubiri. La această sumă se mai adăugau dobânzi, dar și penalități, care în total însumau 178 de milioane de euro, potrivit CJUE. În 2019, însă, din pricina dobânzilor şi penalităţilor, suma a ajuns la 395 de milioane de euro.

Un an mai târziu, în 2014, fraţii Micula au solicitat recunoașterea deciziei arbitrale în Regatul Unit, iar în 2015, la finalul lunii martie, Comisia stabilea că plata despăgubirii este incompatibilă cu piața internă.

„Comisia a calificat plata acestei despăgubiri drept ajutor de stat incompatibil cu piața internă, a interzis punerea sa în aplicare și a dispus recuperarea sumelor deja plătite”, potrivit comunicatului CJUE. În acest sens, fraţii Micula au contestat decizia CE la Tribunalul UE.

Cum a ajuns România într-o astfel de situație

În 2017 a avut loc o răsturnare de situație. Mai exact Înalta Curte de Justiție a Anglei și Țării Galilor a respins contestația României privind recunoașterea hotărârii arbitrale din 2013, dar a suspendat executarea acesteia până la soluționarea procedurilor de către instanțele Uniunii.

„În momentul în care Curtea Supremă a Regatului Unit și-a pronunțat hotărârea, procedurile privind validitatea deciziei din 2015 a Comisiei erau pendinte în fața instanțelor Uniunii”, arată Comisia Europeană.

În 2019 însă, în luna februarie, Curtea Supremă a Regatului Unit a permis executarea hotărârii arbitrale din 2013, deși Comisia Europeană constatase că despăgubirile încălcau normele UE privind ajutoarele de stat. Ulterior, în luna iune  Tribunalul UE a anulat decizia Comisiei Europene. „În esență pentru motivul că Comisia a făcut uz retroactiv de competențele sale pentru fapte care erau anterioare aderării României la Uniune la 1 ianuarie 2007. Tribunalul a plecat astfel de la premisa că ajutorul vizat fusese acordat de România la data abrogării schemei de stimulente fiscale, și anume în anul 2005”, arată CJUE în comunicatul de presă emis pe 25 ianuarie 2022.

Pentru a-și putea primi banii, pe 6 decembrie 2019, fraţii Micula au pus sechestru pe conturile companiilor de stat Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet, iar Guvernul Orban nu a avut de ales, astfel încât, pe 13 decembrie 2019 a făcut o primă plată voluntară de 280 de milioane de euro către fraţii Micula pentru stingerea datoriei.

“Am luat decizia de a plăti suma pentru care există titlu executoriu în România. În mod evident, după ce Ministerul Finanţelor va efectua plata, ne îndreptăm în toate zonele în care avem litigii. La ora actuală Romatsa se găseşte într-un pericol de a nu mai putea efectua serviciile de navigaţie aeriană din cauza lipsei resurselor financiare”, declara premierul Ludovic Orban.

Pe 5 ianuarie anul acesta, România a câștigat, definitiv, la Washington, procesul de arbitraj început încă din 2014 prin care risca plata a 9 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro) către frații Ioan și Viorel Micula, iar ulterior, pe 25 ianuarie, CJUE a anulat decizia TUE care a validat plăţile către fraţii Micula şi a trimis cazul spre rejudecare tot la TUE.