celebrii „baroni“ ai balonului rotund vin vremuri grele dinspre Uniunea Europeana. Gigi Becali ar putea pica la pace cu intransigenta Guvernului in materie de jonglare a datoriilor, dar nu va pacali niciodata inspectorii UEFA, care vor veni sa verifice starea fotbalului romanesc. Noile norme impuse de la Nyon sunt atat de drastice incat ANAF-ul lui Sebastian Bodu pare o miuta de cartier. Pana in 2010 fiecare club trebuie sa investeasca in infrastructura si sa se puna la punct din punct de vedere financiar. Pentru Divizia A nota de plata este cam piperata din cauza intarzierilor mai vechi: 300-400 milioane de euro. Bani pe care nu credem ca vreun finantator, oricat de filantrop ar parea, isi va permite sa ii imobilizeze de dragul fotbalului. Specialistii apreciaza ca, daca UEFA va urmari la sange implementarea noilor standarde, cu greu vom putea face o divizie cu patru echipe. Desi prima divizie a campionatului autohton a fost declarata profesionista inca din 1990, trecerea efectiva la acest statut nu s-a produs nici pana acum. O multime de legi care ar trebui sa se constituie in baza unui sistem profesionist au ramas si acum facultative pentru presedintii a caror mentalitate a ramas ancorata in trecut. Obisnuiti cu practicile de dinainte de ‘89, conducatorii fotbalului au continuat sa ceara totul de la stat: finantare, scutiri de taxe, gratuitati. Direct interesate, inclusiv financiar, guvernele au inchis ochii, acceptand toate ilegalitatile. Asa s-a ajuns ca gruparile fotbalistice sa se transforme in niste struto-camile: afaceri private pe banii statului.

In Europa, cluburi mari au fost retrogradate din cauza datoriilor

Acestei presiuni a forului fotbalistic continental i se adauga tavalugul Uniunii Europene, la care vom adera in 2007. Una dintre masurile de disciplinare financiara o constituie disparitia artificiilor fiscale pe care sefii cluburilor le-au dus la extrem. Acum, 99% din cluburile romanesti fura statul ca-n codru. Daca un club si-ar angaja fiecare jucator pe contracte de munca si ar plati conform legilor toate taxele si impozitele, lucrurile ar fi destul de complicate. De exemplu, la un milion de dolari salarii brute platite anual, angajatorul ar trebui sa plateasca statului 333.000 de dolari, iar jucatorii angajati vor primi in mana aproape 700.000 de dolari. In Romania se aduce in discutie de fiecare data latura sociala a fotbalului. Oamenii merg la stadion, copiii fac sport in loc sa se drogheze, nu putem sanctiona o echipa cu traditie pentru ca atacam fundamentele unei intregi natiuni. In tari cu o traditie mult mai puternica decat a Romaniei, astfel de argumente nu au rezistat in fata strictetii Fiscului. Fiorentina, de exemplu, una dintre echipele cu o traditie demna de invidiat, din Italia, a fost retrogradata fara nici un fel de probleme din cauza problemelor financiare, desi terminase campionatul in primele cinci pozitii. AS Roma s-a aflat si ea la un pas de lichidare din cauza datoriilor. Francezii au avut si ei un finantator de genul lui Gigi Becali. Bernard Tapie a castigat Cupa Campionilor cu Olympique Marseille, dar doi ani mai tarziu, din cauza problemelor financiare ale clubului, a ajuns dupa gratii, iar echipa in a doua divizie. Singurul club din prima divizie care nu are nici o datorie este CFR Cluj. Principalul sau actionar, Arpad Paszkany, spune ca statul taxeaza si impoziteaza prea drastic acest gen de activitate. „Banii care sunt la dispozitia cluburilor abia ajung“, spune Paszkany. Referitor la cerintele UEFA, patronul clujean spune ca nu stie de unde va scoate atatia bani. „Acum corespundem normelor interne de licentiere. Cand nu voi mai putea finanta echipa, nu o voi mai face“, explica Paszkany.