Mihail Saakaşvili, fostul președinte al Georgiei, este în pericol de moarte

Un grup de medici independenţi, ce l-a examinat pe Mihail Saakaşvili în închisoare, a concluzionat faptul că fostul președinte georgian suferă de encefalopatie wernicke (o tulburare neurologică severă), de anorexie şi de stres post-traumatic, relatează agenția de presă AFP.

Menționăm faptul că sănătatea sa a fost fragilizată de două greve ale foamei, iar acum riscă să moară dacă nu va primi îngrijiri medicale adecvate, au avertizat medicii respectivi.

Potrivit sursei citate, dacă fostul preşedinte georgian nu va fi transferat de urgenţă într-un spital specializat pentru a scăpa rapid de „factorii de stres”, acesta riscă să dezvolte complicaţii neurologice grave.

Menționăm faptul că autorităţile georgiene au minimalizat avertismentele specialiștilor medicali referitoare la sănătatea lui Mihail Saakaşvili.

Irakli Kobahidze, liderul partidului politic „Visul georgian”, aflat la puterea statului, a declarat că Mihail Saakașvili „nu este mulţumit de scăderea nivelului său de viaţă de când este încarcerat”.

„Nu trebuie decât să mănânce câteva ouă şi brânză proaspătă, şi totul va reintra în ordine”, a completat Irakli Kobahidze.

Cine a fost Mihail Saakaşvili?

Mihail Saakaşvili a condus Georgia între 2004 și 2013, însă a fost pedepsit cu închisoare în octombrie 2021 la revenirea sa în ţara natală, după ce a stat câţiva ani de exil.

Mihail Saakaşvili a refuzat să mănânce timp de 50 de zile calendaristice, apoi a făcut greva foamei, din nou, timp de 20 de zile calendaristice pentru a denunţa trimiterea sa în închisoare în urma unei condamnări pentru abuz de putere.

Arestarea sa a exacerbat o criză politică izbucnită după ce s-au terminat alegerile legislative din 2020, câştigate la mică diferenţă de partidul politic „Visul georgian”, pe care opoziţia politică le-a considerat fraudate.

În prezent, Georgia urmărește să devină stat membru al Uniunii Europene, fiind îngrijorată de expansiunea agresiunilor militare ruse în alte state europene.

Referitor la aderarea sa în UE, amintim faptul că, recent, Nicolae Ciucă a declarat că a convenit cu prim-ministrul bulgar ca cele două ţări să acţioneze împreună şi pentru susţinerea parcursului european al Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

România și Bulgaria vor susține împreună parcursul european al Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei

Totodată, premierul a subliniat că România și Bulgaria vor acționa și pentru intrarea în spațiul Schengen iar în luna septembrie ar putea avea loc o ședință comună de Guvern.

„În legătură cu subiectele de pe agenda comună, prioritare pentru noi, care vor seta şi vor aranja tot ceea ce urmează să se întâmple în şedinţa comună de Guvern de anul acesta, care sperăm să aibă loc în luna septembrie, primul subiect a fost cel legat de programele de transport şi, în felul acesta, am avut două obiective principale şi anume: am avut la bază un memorandum, semnat între România şi Bulgaria, în ceea ce priveşte construirea unui al doilea pod între Giurgiu şi Ruse, pod care poate să beneficieze de fonduri europene şi, de asemenea, demararea proiectului pentru dragarea Dunării.

Totodată, ţinând cont că într-o perioadă scurtă de timp urmează ca pe partea bulgară a podului de la Giurgiu – Ruse să se execute lucrări de mentenanţă, am convenit să deschidem un punct de trecere între Giurgiu şi Ruse cu bacul. Chestiunea aceasta va ajuta şi va facilita, practic, compensând restricţiile, limitările, care vor fi produse de lucrările de mentenanţă”, a declarat Nicolae Ciucă.

Bulgaria a venit cu o propunere de a analiza posibilitatea construirii unui număr mai mare de poduri

De asemenea, acesta a menţionat că partea bulgară a venit cu o propunere de a analiza posibilitatea construirii unui număr mai mare de poduri.

„Pentru acest subiect, am convenit ca, până la finele săptămânii viitoare, să se constituie un task force, din care vor face parte specialişti de la Ministerul Transporturilor şi, totodată, pe măsură ce discuţiile au evoluat şi am constatat că sunt subiecte comune şi în ceea ce priveşte energia am convenit ca din acest task force să facă parte şi specialişti din cadrul ministerelor energiei din ambele ţări.

Ca atare, există posibilitatea ca, pornind de la actualul context de securitate, pornind de la realitatea şi nevoile pe care ţările noastre pot să le acopere în ceea ce priveşte sprijinul pe care îl putem acorda întregii regiuni, în mod deosebit Ucrainei, considerăm că este nevoie ca, în perioada imediat următoare, să analizăm, în mod bilateral, tot ceea ce poate să reprezinte efortul comun şi punerea laolaltă a capabilităţilor, a resurselor, astfel încât să găsim soluţii comune”, a completat premierul.

Acesta a spus și că cele două ţări vor susţine aderarea la UE a Ucrainei, Republicii Moldova şi a Georgiei.

„Împreună am convenit că Republica Moldova este ţara cea mai vulnerabilă în actualul context de securitate şi am convenit să acordăm sprijinul necesar, împreună cu celelalte ţări din Uniunea Europeană şi în acest context împreună vom sprijini parcursul european atât al Ucrainei, cât şi al Republicii Moldova şi al Georgiei.

Vedem împreună un parcurs la pachet, astfel încât să putem să sprijinim şi să asigurăm cu expertiza noastră tot ceea ce înseamnă procesul tehnic de aderare”, a conchis Nicolae Ciucă.