Cum poți reduce anxietatea provocată de incertitudine. Metoda în trei pași recomandată de psihologi

Incertitudinea apare frecvent atât în situațiile personale, cât și în mediul profesional, indiferent de vârstă sau experiență. Dr. Becky Kennedy, psiholog clinician și fondatoare a platformei de sprijin pentru părinți Good Inside, spune că modul în care este formulată o situație poate influența felul în care este percepută nesiguranța.

Ce spun specialiștii despre felul în care ar trebui abordată incertitudinea în familie și la muncă

Ea a prezentat această abordare în timpul Summitului Charter pentru noul brand de angajator, desfășurat la New York, în iunie. Metoda propusă este folosită atât în parenting, cât și în leadership pentru a reduce anxietatea legată de necunoscut.

Strategia descrisă de Kennedy se bazează pe o structură simplă, aplicabilă în conversațiile de zi cu zi. Prima etapă constă în prezentarea lucrurilor care sunt cunoscute în mod clar. A doua etapă presupune recunoașterea explicită a elementelor care nu pot fi controlate sau cunoscute. Ultima etapă revine la informațiile certe, pentru a închide discuția într-un cadru de stabilitate.

Kennedy subliniază că lipsa clarificării poate amplifica disconfortul emoțional. „Incertitudinea nu ne face să ne simțim în siguranță la fel de mult ca incertitudinea nenumită”. Potrivit acesteia, evitarea subiectelor incerte sau pretinderea unor răspunsuri definitive poate crește nivelul de anxietate. În schimb, numirea directă a necunoscutelor oferă un cadru mai ușor de gestionat pentru cei implicați.

Exemplu din parenting și aplicarea formulei

Un exemplu oferit de Kennedy vizează situația unui copil care își dorește să fie selectat într-o echipă de fotbal. În rolul de părinte, ea ar formula discuția astfel:

• „Uite, iată ce știu: Te-ai antrenat la fotbal, e minunat. Vrei să încerci pentru echipa asta. Sunt o mulțime de alți copii buni în oraș.”
• „Iată ce nu știu: nu știu dacă vei reuși.”
• „Încă un lucru știu: indiferent ce se întâmplă, vom trece peste împreună.”

Aplicarea în mediul profesional

Aceeași structură poate fi folosită și în contexte organizaționale, mai ales în perioade de schimbare. Kennedy oferă exemplul unui manager care discută cu echipa despre posibile restructurări.

• „Ați auzit zvonuri că am putea trece prin niște schimbări la companie. Ar putea exista o restructurare. Este perfect adevărat.”
• „Iată ce nu știu: nu știu data exactă. Sincer, nici măcar nu știu exact cine va fi implicat în asta.”
• „Ceea ce știu sigur este că, dacă și când se va întâmpla asta, vei ști, vei ști direct și, indiferent ce se va întâmpla, voi găsi o modalitate de a te sprijini”.

Pentru a explica impactul comunicării transparente, Kennedy face o paralelă cu situațiile de zbor în condiții de turbulențe. În lipsa unor explicații, pasagerii pot resimți un nivel crescut de tensiune, chiar dacă riscul real nu se modifică. În schimb, o informare scurtă din partea pilotului poate reduce senzația de nesiguranță, chiar și fără detalii complete. După cum a formulat ea, „Totul se schimbă doar pentru că ei au fost dispuși să vorbească despre el.”