30 august: 1,2167. 2 septembrie: 1.2589 (+3.4%). 7 septembrie: 1.2405
(-1,46 %.). Aceste fluctuatii si schimbari de directie in mai putin de 10 sesiuni de tranzactionare au avut la baza caracterul pur speculativ al investitorilor prezenti in piata in aceste zile, si nu datele reale ale efectelor devastatoare ale uraganului Katrina.



Un trend clar si bine definit nu se va forma in saptamanile imediat urmatoare. Altfel spus, pana cand vor reintra in piata marile fonduri de investitii, cursul va fi guvernat de speculatori.
Argumentatia nu este complicata: gestionarii de fonduri, bancile si societatile mari de investitii, isi elaboreaza strategiile pe baza de studii si analize aprofundate, si de aceea, de regula, nu participa activ in piata in vremuri tulburi.



Speculatorilor insa exact asta le convine: sa tranzactioneze in perioade cu variatii ample si de scurta durata, cu schimbari bruste de directie, pentru a-si satisface placerea riscului, netinand cont de o analiza pertinenta a fenomenului in ansamblu.

















































Aceasta ultima categorie a mizat pe faptul ca ravagiile facute de Katrina vor obliga Banca Federala sa intrerupa seria ridicarii de dobanda. Intalnirea recenta dintre George Bush si Alan Greenspan a pus si mai multe paie pe foc. Deja aparusera voci in piata care afirmau ca momentul in care euro se va tranzactiona la 1,30 fata de dolar este extrem de aproape.


Nimic mai fals: in economia Statelor Unite, cea mai mare problema in prezent nu este ritmul de crestere. Cu siguranta vom asista la un recul pe termen scurt (in statele afectate de uragan vom putea asista la cel putin cateva sute de mii de locuri de munca pierdute), dar va incepe apoi reconstructia, care va compensa aceste efecte negative temporare.


Problema care se pune este cea a inflatiei. Desi a scazut recent ca urmare a eliberarii unor cantitati importante din rezerva strategica, pretul petrolului inca se afla la cote alarmante, la fel si cel al gazelor naturale si al benzinei, fapt ce se va rasfrange asupra costurilor de productie. Recent, productivitatea a scazut cu 0,4% comparativ cu luna precedenta, iar costurile unitare cu forta de munca au crescut cu 2,5%. Cu alte cuvinte, nu este loc de o pauza in ridicarea dobanzii. Cei care au sperat in asa ceva vor avea motive sa fie dezamagiti.


Amploarea efectelor uraganului va schimba, cu siguranta, ecuatia economiei americane si influentele acesteia asupra Europei si Asiei. Saptamana viitoare vom incepe analiza pe termen mediu si lung intr-o serie ce se va intitula: “Ecuatia Katrinei”.