Discursul președintelui rus Vladimir Putin, din 21 februarie, a încercat să justifice extinderea războiului din Ucraina. Afirmațiile sale au fost combinate cu povești despre originile identității și statalității ruse.

S-a spus că Ucraina a devenit un stat proxy pentru agresiunea occidentală, așa că Rusia va cere suspendarea implementării Noului Tratat de reducere a armelor strategice (Noul START). Renunțarea la acest tratat nu subminează doar stabilitatea globală, ci evidențiază poziția globală slăbită a Rusiei.

Rusia a manipulat tratatul pentru a-i servi scopurilor politice

Noul acord START din 2011 a fost o continuare a eforturilor bilaterale de control al armelor nucleare între Statele Unite și Federația Rusă, eforturi care au început când Rusia era încă Uniunea Sovietică. Acest acord a fost menit să limiteze numărul de focoase nucleare strategice ofensive și să limiteze platformele de livrare pentru a minimaliza riscul unui război nuclear.

De când tratatul a intrat în vigoare, Statele Unite au îmbrățișat pe deplin spiritul său și au pus în aplicare termenii săi, chiar și în timpul administrației Trump, când alte acorduri nucleare, precum Tratatul Cerului Deschis, au fost puse la index. Chiar și astăzi, Statele Unite continuă să ofere Rusiei toate informațiile necesare în cadrul Noului START, în ciuda suspendării tratatului, anunțată de Putin. Rusia, pe de altă parte, a manipulat tratatul pentru a-i servi scopurilor politice.

Folosind arsenalul nuclear nestrategic, compus din arme nucleare cu randament redus, care nu sunt parte din Noul START, Rusia și-a flexat constant mușchii pentru a încerca să-și șantajeze vecinii și Occidentul.

Prăbușirea poziției Rusiei de superputere

Ipocrizia lui Putin și contradicțiile din discursul său indică prăbușirea poziției Rusiei de superputere. Argumentul-cheie al lui Putin se bazează pe ideea că acum este un moment decisiv pentru Rusia și că relațiile occidentale au atins un minim istoric. Cu toate acestea, o Uniune Sovietică mai încrezătoare în sine a reușit cu succes să reducă riscul nuclear, chiar și în vremuri de conflict global și de tensiuni foarte mari cu Statele Unite.

Statutul de superputere implică abilitatea de a îndeplini mai multe sarcini. Natura bipolară a Războiului Rece este un exemplu excelent de concurență acerbă între două mari puteri care luau măsuri pentru a reduce tensiunile și riscurile inutile în arena nucleară. Uniunea Sovietică credea că este o putere globală, dar, spre deosebire de Rusia de azi, avea capacitatea de a concura cu Statele Unite din punct de vedere militar și diplomatic. Și uneori părea să câștige.

Lansarea Sputnik a fost o victorie majoră asupra Statelor Unite, stocurile nucleare sovietice au evoluat adesea rapid, iar sprijinul URSS a venit rapid în tot felul de conflicte de pe tot globul. În loc să-și folosească armele nucleare, Uniunea Sovietică a avut curajul de a coopera cu Statele Unite pentru a reduce amenințarea războiului nuclear și a permite ambelor părți să concureze în alte domenii, mai sigure, scrie Foreign Policy.

Orice ocazie este folosită pentru a distrage atenția de la eșcul din Ucraina

Moscova a înțeles la acea vreme că a fi o putere globală vine la pachet cu responsabilitatea de a gestiona relațiile cu alte puteri. De asemenea, a înțeles că sacrificarea unor avantaje mici în domeniul nuclear ar putea să-i crească in bine imaginea în rândul comunității internaționale și poate poziționa Rusia mai bine pentru a-și urmări obiectivele de politică externă.

În comparație, atitudinea actuală a Rusiei față de Noul START și anunțul recent al lui Putin că Rusia va plasa arme nucleare nestrategice în Belarus, arată că președintele rus caută orice ocazie pentru a distrage atenția de la eșecurile sale jenante din Ucraina și orice pârghie pe care o poate obține asupra unui Occident mult mai puternic. În timp ce Rusia sabotează tratatele nucleare care ne-au făcut pe noi toți mai siguri, Occidentul continuă să exploreze căile de cooperare. Prin acțiunile sale, Putin a arătat clar că Rusia nu mai poate fi considerată o superputere.