Pentru un salariu net de un milion lei (bani in mana) statul inghite dublu: contributii la fonduri speciale, plus impozit. „Contractele de munca mascate”, cum denumeste conventiile civile Simona Marinescu, secretar de stat in Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, „trebuie inlocuite cu contracte de munca, pentru ca oamenii sa fie asigurati”. Secretarul de stat uita insa ca o lege recenta da colaboratorilor posibilitatea sa-si asigure pensia, platind chiar ei contributia la fondul asigurarilor sociale. Adevarata problema nu este protejarea persoanelor care lucreaza in baza conventiilor civile, ci surplusul de bani la fondul gestionat de minister.
In acest scop nobil, Ministerul Muncii a promovat Hotararea Guvernului nr. 935/1999, care reduce drastic posibilitatile de incheiere a conventiilor civile. Conform noilor reglementari, devine imposibila angajarea colaboratorilor pentru activitatea de baza a firmei, precum si daca activitatea implica un program de munca de opt ore (norma intreaga). Cu alte cuvinte, o persoana poate colabora intr-o firma daca are un rol secundar: tamplarul intr-o agentie imobiliara, si nu agentul imobiliar, femeia de serviciu intr-o firma oarecare, mai putin in una specializata. Aceasta este doar prima conditie. Daca o firma oarecare are nevoie de doua femei de serviciu care ar lucra, in total, opt ore, atunci se impune incheierea contractului de munca. Altfel spus, un colaborator se mai accepta, ba chiar doi (daca in total nu muncesc cat o norma intreaga), dar trei, nici atat!
Cum putem totusi sa beneficiem de serviciile unor persoane, fara sa fim obligati, prin lege, sa platim impovaratoarele contributii pe salarii? Desigur, lucrurile ar sta pe roze daca fiecare dintre noi, in loc sa caute un amarat de post in colaborare, ar putea sa infiinteze propria SRL sau sa se organizeze ca independent. Dar, pentru prima varianta, este nevoie de un capital de pornire, fara a mai pune la socoteala cheltuielile lunare, in timp ce, pentru a doua, ne trebuie autorizatia de la primarie si tinerea contabilitatii in partida simpla. Sa recunoastem: nici una, nici alta, nu sunt la indemana oricui. Ce alte posibilitati raman?
„O solutie prevazuta de actuala legislatie o reprezinta contractul in cumul, care poate fi incheiat numai pentru acele persoane care au deja un contract de munca, la o anumita societate”, precizeaza Mihaela Rausser, consultant in probleme de legislatia muncii la PricewaterhouseCoopers. Asadar, daca avem deja carte de munca, dar vrem sa castigam un banut in plus, o putem face nu pe baza conventiei civile, ci a contractului in cumul. In acest caz, datoram statului contributia la sanatate (7%) si impozitul pe venit (18-40%). Intre noi fie vorba, platim pentru fondul de sanatate de doua ori (pe salariu, dar si pe contractul in cumul), insa beneficiem o singura data de serviciile medicale, si asa nu tocmai stralucite.
Studentii mai pot lucra doar la negru. Ei nu au cum sa obtina autorizatie pentru activitate independenta, intrucat nu si-au terminat studiile. Pe de alta parte, nu pot fi angajati cu conventie civila in activitatile de baza ale firmelor. Singurele „functii” permise de legislatie ar fi tamplari, instalatori, femei de serviciu.
Munca la negru scade costurile
In cinematografie se poate apela la forma de contract in cumul (presupunand ca actorul are deja carte de munca la un teatru, de pilda). Ce te faci cu figurantii?! Conventia civila pe motiv de „proiect pe termen scurt” poate fi incercata, dar cu riscuri, intrucat nu este reglementata.
Taximetristii, constructorii, dulgherii angajati la firme de profil nu prea mai au cum sa lucreze in colaborare. Intrebarea care se pune: O sa platim mai mult pentru un taxi (intrucat vor creste cheltuielile de personal ale companiei) sau vom plati la fel, dar va creste, in schimb, munca la negru? Adica, exact pe dos de cum anunta oficialii MMPS, hotarati sa traga bani pentru fondurile pe care le gestioneaza de la fostii colaboratori.     

Cum sa eviti contractul de munca
Contractul in cumul
Devine posibil atunci cand persoana care isi ofera serviciile are deja carte de munca (la salariu se achita toate contributiile aferente). La contractul in cumul, se platesc 7% sanatate si intre 18 si 40%, impozit pe venit. Aceasta forma de angajare este putin aplicata in Romania, fiind putin cunoscuta.
Proiecte pe termen scurt (maximum o luna)
Desi legislatia nu prevede clar posibilitatea incheierii unor conventii civile in aceste cazuri, MMPS a raspuns favorabil la scrisorile unor firme care solicitau solutionarea cazurilor de acest tip. In lipsa unui raspuns scris din partea ministerului, aveti grija!
Inspectorii de la controlul muncii ar putea considera ca ati procedat gresit.
Contractele de comision (daca nu implica si o retributie lunara)
Sunt posibile in cazul vanzarilor, dar nu in activitati publicitare (sampling, promovarea produselor sau a candidatilor – se apropie campaniile electorale!). S-ar putea incerca, in acest caz, obtinerea unui aviz favorabil pentru solutia „proiect pe termen scurt”.
Plata drepturilor de autor Legislatia specifica prevede o atare posibilitate in cazul operelor literare, artistice, fotografice. Se poate incerca in cazul activitatilor jurnalistice, dar atentie! Articolele, fotografiile, productiile radio sau de televiziune sunt dificil de incadrat in sfera operelor de arta.
Plata diurnei
Angajatului i se plateste salariul mediu pe economie si i se face cadou o deplasare, cu o diurna de cateva milioane lei. Firma va plati 25% impozit pe cheltuiala nedeductibila, in locul contributiilor pe salarii plus impozit (peste 100%). Atentie! Pentru diurna peste limita legala (maximum 40 mii lei, la intern), este nevoie de documente justificative.