În același timp, FMI vine să tragă un semnal de alarmă vizavi de ”cryptoizarea” țărilor emergente. Exemplul San Salvador nu este văut cu ochi buni de specialiștii Fondului.

Mirajul mondelor virtuale

De altfel, intenţia românilor de a investi în criptoactive este cea mai mare din grupul intervievat, urmată de investitorii polonezi ,cu 45%, şi de către cei din Cehia cu 35%. La polul opus se află investitorii din Danemarca şi Australia, cu doar 13%, respectiv 16%. Intenţia medie de a investi în criptoactive, la nivelul celor intervievaţi, este de 27%…

Important, doar 6% dintre investitorii din România intervievaţi au declarat că nu înţeleg bitcoin, cifra ajungând la 10% în cazul celor cu vârsta de peste 55 de ani. Procentaje care ne fac cinste, în respectivul sondaj.

„Retail investor Beat” a fost realizat în 12 țări, și din acesta mai reiese că peste jumătate (53%) dintre români consideră domeniul criptomonedelor ca fiind unul care va oferi cele mai bune oportunităţi de investiţii în următoarele trei luni. Interesant, așa cred și  50% dintre italieni.

Următorul domeniu preferat este cel al energiei (petrol şi gaze), 37% dintre români manifestându-şi interesul pentru acest sector. Printre preferinţe, urmează sănătatea, telecomunicaţiile şi serviciile financiare.

„În timp ce 40% dintre investitorii chestionaţi se tem că pieţele se află într-o bulă, investitorii individuali cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani consideră că este posibil să investească mai mult în următoarele 12 luni decât segmentele mai în vârstă. Iar, cu 40%, România are cel mai mare număr de investitori din această categorie de vârstă”, se precizează în sondajul de specialitate.

Și dacă ne cryptoizăm, ce nu e bine?

Într-un capitol inclus în viitorul său raport privind stabilitatea financiară globală, FMI apreciază că politicile macroeconomice nesănătoase şi sistemele de plăţi ineficiente sunt câţiva dintre factorii care influenţează adoptarea criptomonedelor în economiile emergente, alături de atractivitatea unor câştiguri rapide care i-au încurajat pe investitorii din întreaga lume. Desigur, toată lumea a înțeles că modelul San Salvador (care a adoptat bitcoin ca mijloc legal de plată) nu este pe placul Fondului. Mai mult, în ultimul an, bitcoin şi alte criptomonede au crescut atât ca preţ cât şi ca popularitate, iar unele economii emergente şi în curs de dezvoltare, precum Vietnam, India şi Pakistan, au făcut paşi rapizi spre o adoptare a cryptomonedelor.

Temerile FMI

Credibilitatea scăzută a băncilor centrale şi un sistem bancar local slab, factori care pot alimenta fenomenul de „dolarizare”, pot de asemenea contribui şi la creşterea gradului de utilizare a criptomonedelor, atrage atentia FMI. „Dolarizarea” este un fenomen în care o monedă străină, de obicei dolarul american, este utilizată alături, sau în schimbul, unei monede locale. Bref, extinderea monedelor digitale pe pieţele emergente ar putea declanşa o „cryptoizare” a economiilor, ceea ce este posibil să afecteze stabilitatea financiară, zice Fondul Monetar Internaţional.