Declinul economic va continua şi în a doua parte a anului, când este posibil să asistăm la un număr crescând de falimente. Revenirea nu este posibilă înainte de 2010.

Lucian Anghel
Economist-şef BCR

Ce efecte va avea recenta decizie a Guvernului şi a Fondului Monetar Internaţional de a aloca următoarea tranşă de împrumut acoperirii deficitului bugetar, a cheltuielilor cu salariile şi pensiile?

Banii vor ajunge tot la BNR, care îi va transforma în lei şi îi va da Ministerului de Finanţe, iar BNR are capacitatea de a utiliza fondurile fără a crea dezechilibre în economie. Problema însă stă în structura cheltuielilor. Cum 60-70% din fonduri ajung în salarii şi pensii, structura nu este sustenabilă şi va trebui modificată. Iar nota de plată va veni anul viitor.

172-35376-08_porumb.jpgVa reuşi Guvernul să ducă la îndeplinire con­diţiile impuse de FMI, ca ţinta de deficit bugetar de 7,3%? Sunt cifrele impuse de FMI realiste sau vor fi iarăşi derapaje ale indicatorilor?

FMI a arătat multă flexibilitate în acest an. Nu ştiu cum vor fi anul viitor reprezentanţii Fondului, dar acum au acceptat o majorare serioasă a deficitului bugetar. Bineînţeles, aceasta în condiţiile în care aceleaşi cifre le întâlnim şi în economiile dezvoltate. Drept pentru care, ar fi culmea ca Guvernul să nu se încadreze în aceste ţinte, având totodată şi ajutorul semnificativ al FMI.

Pornind de la ideea că efectele negative ale crizei apar cu întârziere în sectorul privat, va fi al doilea semestru al anului mai dificil decât primul? Vor avea loc falimente de calibru în toamnă?

Cred că al treilea trimestru va fi mult mai dificil decât al treilea trimestru al anului trecut, mai ales în ceea ce priveşte agricultura. Ultimul trimestru va consemna o revenire, dar rezultatele vor fi vizibile doar în primele luni ale anului viitor. Până atunci, sperăm să nu se cronicizeze pesimismul. Foarte importante sunt investiţile pe care statul ar trebui să le facă, mai ales că acum bani sunt suficienţi.

172-35374-08_ciprianpaltineanu_33_c.jpgCiprian Păltineanu
Managing Director UniCredit CA IB

Ce efecte va avea recenta decizie a Guvernului şi a Fondului Monetar Internaţional de a aloca următoarea tranşă de împrumut acoperirii deficitului bugetar, a cheltuielilor cu salariile şi pensiile?

Personal, cred în mantra  alcătuită din investiţii, infrastructură, export şi agricultură şi sper că acolo va ajunge cea mai mare parte a tranşei de împrumut, nu în consum. Astfel, nu vom avea efecte negative. Totodată, în cazul unui deficit temporar de lichidităţi, este justificată alocarea unui anumit procentaj cheltuielilor cu salariile şi pensiile. Repet, doar dacă este temporară, iar situaţia nu va fi continuată.

172-35377-08_bani.jpgVa reuşi Guvernul să ducă la îndeplinire con­diţiile impuse de FMI, ca ţinta de deficit bugetar de 7,3%? Sunt cifrele impuse de FMI realiste sau vor fi iarăşi derapaje ale indicatorilor?

Nu va fi deloc uşor să ne încadrăm în limitele ţintei de deficit bugetar agreată cu FMI. Pe de o parte, pe capitolul cheltuieli vor fi o serie de tentaţii de a apela la rectificări, unele justificate. De cealaltă parte, veniturile sunt greu de controlat, depinzând de evoluţia economiei reale. Profiturile mai mici ale companiilor, şomajul mai mare şi scăderea lichidităţii vor pune o presiune în creştere pe deficit.

Pornind de la ideea că efectele negative ale crizei apar cu întârziere în sectorul privat, va fi al doilea semestru al anului mai dificil decât primul? Vor avea loc falimente de calibru în toamnă?

Fie că ne place sau nu, trebuie să acceptăm ideea că vom avea o serie de falimente în perioada ce urmează. Observăm că eforturile de re­s­­tructurare ale unor companii sunt doar declarative, iar multe iau forma apelului către bănci, pentru restructurarea sau reeşalonarea datoriilor, fără a lucra la sursa problemelor. Responsabilitatea nu trebuie lăsată pe umerii băncilor, e nevoie de un efort bilateral.

172-35378-08_dragoscabat_33_rp.jpgDragoş Cabat
Analist CFA, partener Financial View

Ce efecte va avea recenta decizie a Guvernului şi a Fondului Monetar Internaţional de a aloca următoarea tranşă de împrumut acoperirii deficitului bugetar, a cheltuielilor cu salariile şi pensiile?

Nu este nicio diferenţă majoră între modul în care intrau banii din tranşele anterioare şi cum vor intra acum. Valuta respectivă ajunge tot la Banca Naţională, cu destinaţia directă a bugetului de stat. Anterior, banii au ajuns tot la stat, însă pe alte căi, trecând şi pe la băncile comerciale. Astfel, nu vom avea efecte negative sau diferite faţă de ce s-a întâmplat până acum. Practic, este acelaşi lucru.

Va reuşi Guvernul să ducă la îndeplinire con­diţiile impuse de FMI, ca ţinta de deficit bugetar de 7,3%? Sunt cifrele impuse de FMI realiste sau vor fi iarăşi derapaje ale indicatorilor?

Cel mai probabi, Guvernul nu va reuşi să atingă ţintele impuse de FMI. În primul rând, nu va reuşi să reducă cheltuielile în măsura în care i-a fost impusă de Fond, multe presiuni venind din partea sindicatelor şi a anului electoral. În al doilea rând, este vorba de imobilitatea pieţei muncii, foarte puţin flexibilă din cauza legilor care o guvernează. Țintele FMI vor fi greu de atins.

Pornind de la ideea că efectele negative ale crizei apar cu întârziere în sectorul privat, va fi al doilea semestru al anului mai dificil decât primul? Vor avea loc falimente de calibru în toamnă?

Efectele negative ale unei crize economice, cum ar fi şomajul sau falimentele unor companii, vin întotdeauna cu întârziere, de regulă cam şase luni. Ceea ce înseamnă că este posibil să avem un semestru cel puţin la fel de slab ca cel precedent, cu o uşoa­ră revenire în ultimul trimestru.