FMI reduce prognoza economică pentru România în 2025: Creșterea se va limita la doar 1,6%

Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere economică a României pentru 2025, de la 3,3% la 1,6%, iar pentru 2026 estimează o creștere de 2,8%. Deficitul de cont curent va scădea ușor, ajungând la 7,6% din PIB în 2025 și 7,4% în 2026.

Revizuirea prognozelor de creștere economică pentru România

În cadrul ultimelor evaluări economice, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit semnificativ prognoza de creștere a economiei românești pentru anul 2025, în scădere de la 3,3% la doar 1,6%.

Conform raportului „World Economic Outlook” (WEO), publicat recent, România a înregistrat o creștere economică de 0,9% în 2024, iar în 2025 se așteaptă o expansiune mai modestă. În schimb, prognoza pentru 2026 sugerează o revenire treptată a economiei, cu o creștere estimată de 2,8%.

Deficitul de cont curent, în scădere ușoară

Un alt aspect important al raportului se referă la deficitul de cont curent, care, deși se reduce ușor, rămâne semnificativ. FMI estimează că deficitul va scădea de la 8,3% din PIB în 2024 la 7,6% în 2025 și 7,4% în 2026, comparativ cu prognoza din octombrie care previziona o reducere mai rapidă a acestuia.

În ceea ce privește inflația, FMI a ajustat prognoza pentru anul 2025, estimând o creștere a prețurilor de 4,6%, în timp ce pentru 2026 se așteaptă o temperare a inflației la 3,1%. Comparativ, estimările din octombrie indicau o inflație de 3,6% pentru 2025.

Rata șomajului și prognoza pe termen mediu

Pe de altă parte, rata șomajului ar urma să rămână constantă la 5,4% în 2025, urmând să scadă ușor la 5,2% în 2026, conform prognozelor FMI. De asemenea, previziunile actuale nu prezintă modificări semnificative în ceea ce privește evoluția acestui indicator în comparație cu estimările anterioare.

România nu se află în situația de a apela la FMI

Reprezentanții Administrației Prezidențiale au infirmat categoric orice condiții care ar impune solicitarea unui împrumut de la Fondul Monetar Internațional și au negat existenţa unor tensiuni guvernamentale ce ar putea degenera într-o criză de amploare. Potrivit sursei prezidențiale, circulaţia de informaţii alarmiste, nesusţinute de date verificate, nu doar că induce în eroare cetăţenii, ci poate eroda încrederea în stabilitatea economică şi în instituţiile statului.

Administraţia Prezidenţială îşi reafirmă angajamentul pentru un dialog deschis cu mass‑media, subliniind totodată condamnarea fermă a oricăror informaţii neverificate care pot periclita interesul public.