Boardul Fondului Monetar Internaţional va decide azi dacă aprobă acordarea tranşelor din împrumutul stand-by către România. La începutul săptămânii viitoare, 2,4 miliarde de euro ar trebui să intre în România (jumătate la Ministerul de Finanţe, jumătate la BNR).
Vor fi luate în discuţie rapoartele experţilor pentru cea de-a doua şi cea de-a treia revizuire a acordului stand-by, solicitările formulate de partea română privind modificarea modului de plată a tranşelor precum şi cele de a derogare pentru neîndeplinirea criteriilor de performanţă, se arată într-un anunţ publicat pe website-ul instituţiei internaţionale.
Dacă boardul FMI va da ok-ul pentru trecerea la următoarele etape ale acordului stand-by, banii vor fi viraţi României în termen de două zile.
O echipa de experţi ai Fondului s-a aflat la Bucureşti în perioada 20-27 ianuarie pentru a finaliza consultările pentru cea de-a doua şi cea de-a treia revizuire a acordului stand-by încheiat în primăvara anului trecut.
Cea de-a doua revizuire, programată iniţial pentru sfârşitul lui 2009, a fost amânată din cauza crizei politice, după ce guvernul Boc a picat în urma unei moţiuni de cenzură şi a lucrat, până după alegerile prezidenţiale, în regim de interimat. La sfârşitul misiunii, şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks s-a arătat optimist privind şansele României de a primi tranşa.
Câţi bani ar trebui să intre în România
România a solicitat ca tranşele trei şi patru din acordul stand-by să fie virate în februarie. Cele două tranşe însumează peste 2,4 miliarde de euro: tranşa a treia- 1,409 miliarde DST (1,59 miliarde euro), fiind programată pentru decembrie, iar tranşa a patra, cea curentă, se ridică la 766 milioane DST (864 miliarde euro).
Guvernul a solicitat ca jumătate din suma totală să fie virată Ministerului de Finanţe pentru finanţarea deficitului bugetar. Forma iniţială a acordului prevedea că banii vor intra exclusiv la rezerva BNR, pentru a fi utilizaţi în cazul în care apăreau retrageri masive de capital. La prima revizuire a acordului, membrii executivului de la Bucureşti au solicitat ca jumătate din tranşele a doua şi a treia să fie folosite pentru finanţarea deficitului, iar în urma consultărilor din ianuarie, s-a cerut ca această regulă să se aplice şi tranşei a patra.
Acordul cu FMI, în valoare de 11,44 miliarde DST a fost semnat în aprilie, suma urmând să fie eliberată în tranşe pe parcursul a doi ani.
Acordul este negociat în moneda FMI – DST (drepturi speciale de tragere), iar sumele sunt convertite de guvern şi BNR în euro, la cursul de la data viramentului.
Condiţiile neîndeplinite
Anunţul privind agenda boardului FMI face referire şi la aprobarea unei derogări pentru neîndeplinirea unor condiţii (criterii de performanţă) asumate de guvernul român în acordul stand-by.
La finalul consultărilor la nivel de experţi, din luna ianurie, şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks a declarat că majoritatea criteriilor de performanţă au fost indeplinite (cele privind deficitul bugetar, limitat la 7,3% din PIB, inflaţia, sau variaţia activelor externe). Existau însă întârzieri în monitorizarea companiilor de stat – care au negociat majorări salariale cu efecte de majorare a pierderilor şi în reducerea arieratelor – nivelul de pornire din acord (care trebuia să fie redus în timp) fiind estimat greşit -mult sub nivelul datoriilor statului către sectorul privat.
În plus, pe lista angajamentelor ce trebuiau îndeplinite până la 31 decembrie 2009 figura şi adoptara legii pensiilor trebuia aprobată până la sfârşitul lui decembrie, însă abia săptămâna trecută, guvernul a aprobat proiectul de lege, acesta urmând să fie discutat în Parlament. O altă condiţie se referea la adoptarea legii bugetului, aceasta fiind indeplinită.
