Val de dizolvări în România: Mii de firme dispar lunar, iar comerțul cu amănuntul suferă cel mai mult
Capitala rămâne în continuare pe primul loc în clasamentul județelor cu cele mai multe firme dizolvate. Doar în București au fost radiate 7.083 de societăți, ceea ce reprezintă o creștere de 24,77% comparativ cu intervalul ianuarie–august 2024.
Pe următoarele poziții se află unele dintre cele mai dezvoltate județe ale țării, ceea ce arată că fenomenul nu se limitează la zonele mai puțin prospere. În Cluj, numărul dizolvărilor a ajuns la 2.017, cu 42,14% mai mult decât anul trecut, iar în Ilfov s-au înregistrat 1.867 de cazuri, în urcare cu 24,47%.
De asemenea, Constanța a raportat 1.812 firme dizolvate (+22,37%), Timiș – 1.508 (+25,23%), Brașov – 1.363 (+52,63%), Iași – 1.308 (+26,99%) și Prahova – 1.236 (+51,84%).
Creșterile semnificative din județele cu o economie dinamică indică o presiune tot mai mare asupra companiilor, cauzată de factori precum scăderea consumului, costurile ridicate și instabilitatea economică. Specialiștii atrag atenția că tendința actuală ar putea continua și în lunile următoare, dacă nu apar măsuri care să sprijine mediul de afaceri și să reducă povara fiscală.
-
Total firme dizolvate (ian–aug 2025): 36.171
-
Creștere față de 2024: +33,85%
-
Cele mai afectate județe: București, Cluj, Ilfov, Constanța, Timiș, Brașov, Iași, Prahova
Județele cu cele mai puține firme dizolvate
La polul opus, județele cu cele mai puține firme dizolvate în primele opt luni ale anului 2025 au fost Ialomița, Covasna, Călărași, Mehedinți și Harghita. În Ialomița s-au înregistrat 181 de dizolvări, în creștere cu 31,16% față de perioada similară din 2024, în timp ce în Covasna au fost raportate 214 cazuri, cu un salt de 58,52%. Călărași a avut 241 de firme radiate (+17,56%), Mehedinți 250 (+41,24%), iar Harghita 269 (+8,91%).
Cele mai spectaculoase creșteri procentuale ale dizolvărilor au fost observate în Olt (+91,09%), Maramureș (+75,29%) și Alba (+73,99%), semn că fenomenul afectează tot mai puternic și regiunile care anterior au fost mai stabile din punct de vedere economic.
Un caz aparte este județul Dâmbovița, singurul din țară unde s-a înregistrat o ușoară scădere a numărului de dizolvări, de 0,21%, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Pe domenii de activitate, cel mai afectat sector rămâne comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest segment s-au raportat 8.265 de dizolvări la nivel național în perioada ianuarie–august 2025, o creștere de 12,19% față de anul precedent.
Specialiștii explică această tendință prin scăderea consumului populației, creșterea costurilor de operare și a chiriilor, precum și prin competiția tot mai intensă din mediul online, care afectează micile afaceri tradiționale. Comerțul, unul dintre pilonii economiei românești, traversează astfel o perioadă de ajustare majoră, în care numeroase firme nu reușesc să se adapteze la noile condiții de piață.
În ansamblu, datele ONRC conturează un peisaj economic tensionat, în care tot mai multe companii aleg dizolvarea în locul continuării activității, pe fondul incertitudinii fiscale și al costurilor în creștere.
Domeniile în care s-a înregistrat un număr semnificativ de dizolvări
Conform datelor ONRC, pe lângă comerț, un număr semnificativ de dizolvări s-a înregistrat și în alte domenii cheie ale economiei. Sectorul construcțiilor a raportat 3.074 de firme dizolvate, în creștere cu 11,7% față de perioada similară a anului trecut. Activitățile profesionale, științifice și tehnice au înregistrat 3.030 de dizolvări, o majorare de 14,25%, în timp ce industria prelucrătoare a consemnat 2.579 de cazuri, reprezentând o creștere de 14,01%.
Datele arată că fenomenul nu este izolat și afectează tot mai multe ramuri economice, inclusiv cele care, în mod tradițional, au fost considerate mai stabile.
În luna august, autoritățile au raportat 4.635 de dizolvări la nivel național. Cele mai multe au fost consemnate în București, cu 877 de cazuri, urmat de județele Constanța (263), Cluj (252), Ilfov (234) și Brașov (183). Aceste cifre reflectă o tendință continuă de retragere a firmelor din piață, pe fondul presiunilor economice tot mai mari și al unei cereri interne aflate în scădere.
