Explozia bruscă a creșterii care urmează reluării activității economice în urma unei carantine nu poate fi repetată, iar relaxarea restricțiilor mai puțin stringente nu va duce la același gen de creștere. Însă recenta scădere a unor cifre-cheie reprezintă un motiv de îngrijorare. Și ea nu reflectă doar răspândirea variantei Delta, mai contagioasă, și problemele cu lanțurile de aprovizionare, ci și o încetinire a Chinei.

Creșterea rapidă a Chinei în curs de industrializare – susținută de stimuli guvernamentali – a ajutat economia globală să-și revină de pe urma crizei financiare din 2008. Și anul trecut, o revenire în forță a producției industriale a Chinei a făcut din ea una dintre puținele țări care au înregistrat o creștere pozitivă în 2020. Acum există însă indicii că redresarea își pierde avântul. Fapt datorat în parte reapariției unor îngrijorări persistente referitoare la nivelul îndatorării consumatorilor și corporațiilor, dar și modificării priorităților Partidului Comunist aflat la guvernare, scrie Financial Times.

Indicele Caixin realizat pe baza chestionării directorilor de achiziții din sectorul producător, unul dintre cei mai atent urmăriți indicatori ai forței economiei chineze, considerată de unii drept cea mai mare din lume, sugera miercuri o contracție a sectorului producător al Chinei. Este o premieră după aprilie 2020, când multe regiuni ale lumii au intrat în carantină pentru a face față pandemiei.

Încetinirea activității se datorează parțial acelorași factori care frânează redresarea și în alte părți. Răspândirea variantei Delta a determinat numeroase zone ale Chinei să revină în carantină, iar guvernul a reintrodus interdicții regionale de călătorie. Și problemele cu lanțurile de aprovizionare îi împiedică pe producători să onoreze comenzile atât de repede pe cât și-ar fi dorit. Penuria de semiconductori și de containere de transport maritim s-a combinat cu un focar de Covid-19 din Vietnam, el însuși un mare producător, pentru a limita producția industrială.

Varianta Delta a determinat o creștere mai lentă și în SUA, unde înmulțirea cazurilor a diminuat apetitul consumatorilor de a cheltui. În Europa problemele cu lanțurile de aprovizionare au contribuit la creșterea inflației. Ritmul creșterii prețurilor în zona euro a atins cel mai înalt nivel din ultimul deceniu în iulie, conform cifrelor oficiale publicate săptămâna aceasta. Lucru datorat în parte și „efectelor de bază”, întrucât cifrele anuale sunt comparate cu prețurile atipic de scăzute de anul trecut, deși producătorii sunt ținuți pe loc de aceeași penurie cu care se confruntă și omologii lor din China.

Referitor la China există totuși și alte temeri, legate de datorii și de posibilul sfârșit al unei dezvoltări susținute a construcțiilor de locuințe. Evergrande, cea mai îndatorată companie de construcții de locuințe din China, a avertizat că se află în pragul falimentului. Toți constructorii chinezi se confruntă acum cu dobânzi mai mari. Este în parte rezultatul măsurilor adoptate deliberat anul trecut de Partidul Comunist pentru a reduce dependența economiei de sectorul imobiliar și pentru a limita utilizarea creditelor de către firmele de construcții.

Trăgând linie, guvernul chinez nu mai acordă acum prioritate creșterii economice, cum o făcea cândva, ci încearcă în schimb să țină în frâu capitalismul nestăvilit, indiferent că vorbim de puterea marilor companii tehnologice ori de inegalitatea economică în creștere. Acest lucru ar putea fi de înțeles – de exemplu reducerea producției de aluminiu a fost pusă pe seama hotărârii guvernului de a combate poluarea -, însă el înseamnă că China nu va mai fi acum același motor al creșterii globale cum a fost în cazul crizei financiare din 2008. De data aceasta restul lumii va trebui să găsească alte motoare care să-i alimenteze redresarea.

Sursa foto: Dreamstime