Opiniile producătorilor – și deciziile lor de a fabrica (și) „private labels”– diferă în funcție de priorități, mize și specificul companiei. De pildă, pentru Albalact (proprietarul Zuzu, Fulga și Albalact), marcile private reprezintă ”o relație de business conjuncturală. În măsura în care considerăm ca sunt o oportunitate de business – așa cum s-a întâmplat anul trecut, când au reprezentat un procent foarte mic din afacere -, producem mărci private. Nu mizăm însă pe marca privată ca să vindem”, susține Cristina Miclea, director de marketing la Albalact.

În condițiile în care consumatorul este din ce în ce mai atent la prețul de raft, iar ceea ce vând marile lanțuri de retail sub marcă proprie (de exemplu Winny pentru rețeaua Cora sau Carrefour pentru retailerul cu același nume) este de obicei la cel mai mic preț, deja o parte din clienți au migrat către aceste produse.

Sunt mărcile private un pericol chiar atât de mare pentru brandurile autohtone? ”Marca privată se adresează unei categorii diferite de conumatori, și anume acelora pentru care prețul e mai important decât brand-ul. Pe fondul puterii de cumpărare scăzute a populației, marca privată a început să crească în volume, în categoriile de bază. Dar marca privată nu rivalizează cu brand-ul propriu și nici nu va câștiga teren în defavoarea brand-ului, decât în cazul în care politica comercială a unui anumit retailer impune acest lucru”, consideră Miclea. În opinia ei, consumatorul român rămâne fidel brand-urilor pe care le-a ales și care sunt prezente pe piață de mai multă vreme decât marca privată.

Mai departe – adaugă Cristina Miclea -, Albalact va investi ”în brand-urile sale, în lansarea de produse noi și în promovare și va căuta să rămână aproape de nevoile și valorile consumatorilor. În 2011, diversificarea portofoliului sub brand-urile proprii, o politică de prețuri coerentă, calitatea și dezvoltarea distribuției ne-au asigurat creșterea vânzărilor pe aproape toate segmentele de produse”.

Rezultatele pe intreg anul 2011 nu sunt disponibile, dar și vânzările şi profitul Albalact au crescut în primele nouă luni din an. În perioada ianuarie-septembrie 2011, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 34,32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, depăşind 246 milioane de lei, faţă de 183 milioane de lei în 2010. Profitul companiei pentru primele 9 luni ale lui 2011 a crescut cu 46,85%, până la 3,5 mil lei, faţă de 2,4 mil lei – în aceeaşi perioadă din 2010.

În prezent, Albalact este al treilea jucator important din piata lactatelor, după Lactalis și Hochland. În 2012, compania din Alba Iulia vrea ”să ne consolidăm poziția pe piață prin dezvoltarea categoriilor în care suntem prezenți și intrarea în categorii noi. Mizăm pe investiții noi, lărgirea portofoliului de produse sub brand-urile proprii și extinderea distribuției”, spune directorul de marketing al Albalact.

Achiziția Rarăul Câmpulung, din 2008, a adus pe lângă plusul de vânzări și costuri atât de capital, cât și operaționale. Albalact a plătit 3,5 mil. euro pentru 77% din titlurile societății, iar la nivel operațional, Raul Ciurtin, director general si actionar Albalact, a decis să concentreze producția de brânzeturi la Câmpulung, fabrica din Alba-Iulia rămânând focalizată pe produse proaspete – portofoliu care a reprezentat sursa de creștere a vânzărilor Albalact din ultimii ani.

Piața autohtonă de mărci private este încă nesemnificativă față de cea din țările europene: la sf„rșitul lui 2011, vânzările reprezentau cca. un miliard de euro, ceea ce reprezintă în jur de 12% din totalul vânzărilor marilor retaileri, față de peste 23% în statele europene, conform unor estimări Nielsen.