Potrivit acestuia, în Europa sunt trei modele de taxare a autostrăzilor. Este modelul nordic, adoptat de Germania, Olanda şi de ţările nordice, unde autostrăzile sunt gratuite, este modelul central – european, folosit de Cehia, Ungaria şi Austria, unde se plăteşte o taxă fixă pe un număr de zile, respectiv o vinietă, şi este modelul mediteranean, unde circulaţia pe autostradă aproape că este mai scumpă decât carburantul.

”Sub nicio formă nu cred că în România este binevenit acest model sudic. Am reţineri şi dacă este binevenit modelul cu o vinietă, dar, oricum, noi trebuie să discutăm despre o vinietă fixă şi posibilitatea circulării gratuite pe autostrăzi. Pentru acesta, trebuie să fim inventivi şi să găsim alte moduri de finanţare”, a spus Fenechiu, într-o conferinţă de presă.

Întrebat dacă susţinerea statului intră în aceste calcule, ministrul a răspuns: ”Parţial da, dar nu într-un mod direct”.

Subiectul parteneriatelor publice private a fost abordat de şeful de la Transporturi într-o discuţie cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Johannes Hahn, şi cu reprezentanţii DG Regio.

”Am avut o discuţie şi despre posibilitatea finanţării unor studii de fezabilitate pentru viitoarele proiecte europene şi, de asemenea, pentru viitoarele proiecte pe care vrem să le realizăm prin PPP. A fost o discuţie foarte lungă cu comisarul Hahn şi am spus fiecare ce gândim despre PPP şi pentru mine este încă o experienţă că PPP sunt proceduri periculoase, dar absolut necesare pentru dezvoltarea infrastructurii pentru o ţară care nu poate să-şi dezvolte infrastructura rutieră şi feroviară doar prin fonduri europene. Nu ne ajung aceşti bani”, a subliniat Fenechiu, citat de Agerpres.

El a precizat că discuţia privind PPP a fost legată de posibilitatea întoarcerii banilor din taxele de autostradă, despre perioada optimă în care trebuie desfăşurat un contract de PPP, în condiţiile în care, dacă este prea scurtă perioada, adică sub 10 ani, un astfel de contract nu poate avea sustenabilitate financiară, iar dacă depăşeşte 20 de ani deja nu mai poate fi urmărit şi nu pot fi cunoscute consecinţele ce pot avea loc.

”Discuţiile au fost cu privire la perioada optimă, care, după părerea mea şi a lui, este în jur de 10 – 15 ani, şi despre găsirea soluţiilor de rezolvare a riscurilor în alt mod decât punând taxe de autostradă”, a explicat ministrul.

În plus, la întâlnirea cu oficialii europeni a mai fost abordat subiectul posibilităţii finanţării unor instalaţii de supraveghere a liniilor de cale ferată pentru siguranţa circulaţiei, prin alocarea unor bani de la alte axe unde sunt sume nefolosite sau din economiile făcute în urma procedurilor de achiziţie publică.

”În principiu, comisarul Hahn şi reprezentanţii CE au fost de acord şi cu această solicitare. Aşteptăm studiile pe care oficiali europeni le vor face şi răspunsurile oficiale pentru toate aceste cereri pe are noi le-am transmis”, a conchis Relu Fenechiu.