Familia Fugger, descendenta celui mai bogat om al lumii, și averea lor de secole: cum își gestionează astăzi patrimoniul uriaș

În Augsburg, între busturi și tablouri vechi de sute de ani, un tricou de fotbal atrage atenția. Este un model special creat pentru comemorarea a 500 de ani de la moartea lui Jakob Fugger, purtat în februarie de jucătorii FC Augsburg în meciul cu FC Köln. Pe tricou se află crinul din stema familiei, iar pe spate scrie „Fuggerstadt”, amintind de tradiția familiei în comerțul cu textile și cupru în Europa.

Alexander Erbgraf Fugger-Babenhausen, reprezentant al celei de-a 16-a generații după Jakob Fugger – celebrul strămoș care a fost considerat cel mai bogat om al lumii între 1495 și 1525, cu o avere estimată astăzi la circa 360 miliarde de euro – primește în cea mai mare sală a administrației Fuggerei din Augsburg.

Studiile arată că 70% dintre familiile foarte bogate pierd averea în două generații, iar 90% în trei. Familia Fugger, însă, reușește să o păstreze intactă de 16 generații, prin trei linii familiale distincte.

O familie încă prezentă în viața orașului

Familia Fugger continuă să influențeze orașul Augsburg. Pe Piața Fugger se află o statuie dedicată lor, iar în curtea caselor Fugger funcționează un bar cu cocktailuri. De asemenea, banca Fürst Fugger Privatbank oferă credite, iar magazinul de suveniruri vinde căni cu portretele familiei și puzzle-uri cu tema „Fuggerstadt Augsburg am Lech”.

Cu toate acestea, familia nu caută expunere mediatică, fiind discretă în public. Puține detalii sunt cunoscute despre Erbgraf Alexander, în afară de nunta sa din 2024 cu Gabriella Stoudemire, membră a unei familii cunoscute în industria ciocolatei.

Gestionarea averii în prezent

Alexander Fugger-Babenhausen subliniază că un patrimoniu lichid ar fi fost prea riscant, mai ales după hiperinflația din anii 1920. În schimb, terenurile și pădurile au fost păstrate și reprezintă astăzi baza averii familiale, atât în proprietate privată, cât și în cadrul fundațiilor.

„Silvicultura este un sector esențial și reprezintă coloana vertebrală a structurii noastre de avere”, afirmă el.

În calitate de conducător al administrației centrale Fürst Fugger de la Castelul Wellenburg, gestionează peste 4.500 de hectare de pădure în regiunea Schwaben, echivalentul a circa 6.300 de terenuri de fotbal.

Pe lângă păduri, portofoliul include clădiri rezidențiale și comerciale, case de fermă, castele, monumente culturale, inclusiv casele Fugger și biserici, precum și trei cimitire naturale și un teren de golf. Majoritatea veniturilor provin din exploatarea forestieră.

El recunoaște că nu își poate permite riscuri mari, spre deosebire de antreprenorii din prima generație. Familia respectă principiul „fideicomisului”, o moștenire în fiducie din vremea Imperiului Roman, care impune păstrarea patrimoniului ca o unitate indivizibilă, fără posibilitatea vânzării sau ipotecării libere.

Totuși, o parte din avere este investită în companii medii din Germania, Austria, Elveția, Italia și Olanda, prin intermediul holdingului de investiții Armira. Aceste firme provin din sectoare precum sănătatea, serviciile și industria.

Fuggerei – o comunitate socială cu tradiție de peste 500 de ani

Fuggerei, fondată în 1521, este o așezare socială care astăzi necesită o administrare profesionistă. Administratorul Daniel Hobohm explică că funcționarea anuală costă aproximativ un milion de euro, sumă ce trebuie generată în principal din exploatarea pădurilor și vânzarea lemnului.

Fundația deține 3.200 de hectare de pădure în nordul orașului Augsburg, precum și locuințe în apropiere. Din 2006, accesul turiștilor este taxat cu opt euro, ceea ce reprezintă 20% din veniturile fundației, făcând din Fuggerei una dintre cele mai vizitate atracții ale orașului.

Fondurile sunt investite cu precauție, în principal în fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri), evitându-se riscurile asociate cu acțiunile individuale. Scopul este menținerea patrimoniului pe termen lung, respectând misiunea inițială a fundației.

Viața cotidiană în Fuggerei

Un exemplu al impactului social al fundației este viața Angelikăi Stibi, o rezidentă în vârstă de 62 de ani, care locuiește într-un apartament renovat de 60 de metri pătrați, cu două camere și grădină mică. Ea plătește lunar aproximativ 120 de euro pentru cheltuielile comune și trăiește cu o pensie de invaliditate de 1.100 de euro.

Angelika spune că a găsit aici o comunitate unită, iar solidaritatea dintre locuitori este puternică, ajutându-i să depășească greutățile vieții.