Prima lună de iarnă va aduce aminte multor persoane că, în multe cazuri, salariul mediu pe economie nu ajunge pentru a acoperi cheltuielile cu întreţinerea şi un minimum pentru alimentaţie.
Dacă vremea nu se va încălzi, o familie de bucureşteni va ajunge să plătească, doar pentru căldură, chiar şi 350 de lei luna acesta, în cazul unui apartament de două camere.
Deşi există subvenţii consistente de la primării şi de la bugetul de stat, acestea se dovedesc insuficiente pentru a face suportabile facturile la întreţinere în lunile de iarnă pentru mulţi români. Doar în cazul Bucureştiului, la fiecare 100 de lei plătită în contul facturilor emise de RADET vorbim de o subvenţie de 132 de lei.
Preţuri şi subvenţii la sistemele centralizate
La nivelul unui an, primăriile plătesc pentru încălzire sume copleşitoare. De exemplu, în 2009, suma totală suportată de primăria Bucureşti pentru încălzire a depăşit 400 de milioane de lei – de şapte ori costul pasajului rutier de la Băneasa.
Se pune întrebarea de ce statul şi primăriile continuă să subvenţioneze sistemele de încălzire centralizate şi de ce subvenţii similare nu sunt disponibile şi pentru alte opţiuni de încălzire, mai eficiente. Mai ales că, în condiţiile în care mulţi s-au debranşat, dar s-a şi construit foarte mult, clienţii sistemelor centralizate reprezintă doar o mică parte din populaţia unui oraş. În Bucureşti, mai sunt circa 570.000 de apartamente branşate, în Timişoara aproape 60.000, iar în Cluj sub 50.000.
Costuri comparative
În momentul de faţă, în multe oraşe din România , încălzirea cu centrale termice individuale pe gaze este mai ieftină decât cea prin sistemele centralizate. În alte oraşe, cum ar fi Brăila, soluţia de încălzire considerată cea mai costisitoare – radiatorul electric – este cu doar 20% mai scumpă decât ce subvenţionată de primărie. Iar tehnologia a progresat şi au apărut soluţii mult mai ieftine decât centrala termică sau tradiţionalele rezistenţe încălzite electric. Este vorba de pompele termice, categorie în care se înscriu şi aparatele de aer condiţionat.
capital.ro a realizat o analiză comparativă între diferitele soluţii de încălzire. A fost comparat costul producerii unui megawatt-oră. În cazul gazelor şi energiei electrice, pe lângă tariful de referinţă, au fost luate în calcul şi taxele (acciza şi TVA). Iar pentru energia termică în sistem centralizat, am folosit tarifele centralizate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice.
Aerul condiţionat, cea mai ieftină soluţie
Aerul condiţionat este cea mai ieftină soluţie de încălzire şi face faţă foarte bine dacă temperatura nu coboară sub minus 5 grade Celsius, iar unii producători susţin că aparatele funcţionează foarte bine şi la mai puţin de 10 grade.
Aerul condiţionat are avantajul că produce o cantitate de căldură mai mare decât energia electrică pe care o consumă, coeficienţii de eficienţă supraunitari fiind explicaţi de faptul că se utilizează, pe lângă energia de alimentare, şi energia din mediul exterior.
Practic, un aer condiţionat de 12.000 de BTU poate consuma, la încălzire, 1.000 de waţi-oră de curent electric, producând în schimb căldură 3.600 de waţi-oră. Se ajunge astfel la un cost pe unitatea de energie produsă (kWh) de 3,4 ori mai mic decât în cazul radiatorului sau reşoului şi cu circa 10% mai mic decât în cazul centralelor cu gaze.
Există oraşe în care aerul condiţionat este o soluţie de încălzire mai costisitoare decât reţele centralizate şi altele în care este mai ieftin, însă departajarea se face doar pe baza subvenţiilor la primărie. Dacă acestea n-ar exista, costurile pe kilowatt ora ale încălzirii centralizate ar fi cel puţin cu 40% mai mari decât în cazul aerului condiţionat.
Cum calculezi câtă enegie consumi
În construcţii se obişnuieşte ca la fiecare metru cub de volum al unei camere să se instaleze calorifere cu o putere de 40 W. Calculul este făcut pentru un imobil tip vechi – fără polistiren sau termopane. O astfel de putere instalată permite încălzirea unei locuinţe la 20 de grade Celsius, în condiţiile în care temperaturile exterioare sunt de -15 grade. În astfel de condiţii, pentru încălzirea unei locuinţe de 55 de metri pătraţi s-ar consuma peste 5.900 de waţi pe oră.
Din fericire, temperaturi de -15 grade Celsius sunt considerate extreme pentru Bucureşti. Aşa că am luat în calcul o medie de -5 grade. Consumul de energie s-ar ridica în aceste condiţii la 4,1 kwh, iar lunar s-ar ajunge la 3.000 de kw.
