Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Piaţa de capital

Explozie de rău-platnici: Restanțele către bănci au crescut de șase ori

Autor: | | 31 Comentarii | 4682 Vizualizari

Dacă începeți să primiți scrisori și telefoane de la bancă, grăbiți-vă să vă plătiți sau să vă negociați ratele. În caz contrar, executarea silită vă așteaptă după colț.

La un nivel al debitelor restante de şase ori mai ridicat în februarie 2011 faţă de februarie 2008, românii au în faţă un an decisiv: ori mult doritul reviriment economic îi ajută să-şi plătească debitele, ori intră în executare silită.

Peste un milion de împrumuturi restante în care titulari sunt persoane fizice erau înregistrate, în februarie, la Biroul de Credit. Acestora li se adaugă alte câteva zeci de mii de debite neachitate la timp în cazul persoanelor juridice, plus aproape 40.000 de restanţe raportate de IFN-uri. Cât despre numărul rău-platnicilor la utilităţi ori telecomunicaţii, probabil că acesta este mult mai mare. Ce-i drept, sumele aflate în joc în astfel de cazuri sunt în general mici, şi firmele au la îndemână o metodă de a-i forţa pe restanţieri să achite: opresc furnizarea serviciului. Doar că şi aceasta dă roade doar în unele cazuri. Nu e, aşadar, nicio mirare că „piaţa de recuperare de creanţe cunoaşte în anul 2011 cea mai  amplă dezvoltare din existenţa ei“, după cum spun cei de la Recupit & Asociaţii. Aceştia arată că, începând din 2008, companiile din domeniu au marşat pe o dezvoltare extensivă, întărindu-şi agresiv prezenţa în teritoriu şi cheltuind sume importante pentru acapararea unei cote cât mai mari dintr-unsector promiţător. Recupit, de exemplu, şi-a triplat activitatea în ultimii trei ani, acoperind acum toate judeţele şi plănuind să se extindă şi în afara României. Și specialiştii în managementul creanţelor de la EOS KSI afirmă că numărul de solicitări privind colectarea de debite a crescut în 2010. Pentru 2011, ei se aşteaptă la o stabilizare a cererii, cu o singură condiţie: mediul economic să nu se deterioreze în continuare. Pentru divizia de colectare a debitelor de la persoane fizice a Coface, 2010 a adus o creştere cu 35% a activităţii din punctul de vedere al volumului. „Asta s-a concretizat prin primirea în portofoliu a 400.000 de cazuri de colectare creanţe de la persoane fizice“, arată Alexandra Rusen, coordonator Departament Colectare Creanţe B2C Coface România. „Ca şi în anii anteriori, sectorul bancar a fost cel care a externalizat cel mai mare volum de creanţe, având o pondere în totalul portofoliului Coface de 45%. Se remarcă, însă, o evoluţie ascendentă a sectorului telecom, care şi-a crescut puternic ponderea în număr de debite, până la 42%“, arată aceasta. Ca noutate în 2010, comparativ cu 2009, Coface menţionează clienţii din domeniul utilităţilor şi societăţile de leasing care şi-au exprimat dorinţa de externalizare a creanţelor restante. Schimbări de tactică Majorarea fără precedent a numărului datornicilor i-a obligat atât pe creditori, cât şi pe recuperatori să-şi schimbe strategiile. „În loc să ne trimită cazuri unde toată suma era declarată scadentă anticipat, clienţii noştri au început să ne remită dosarele mai devreme, când doar una sau două rate erau neachitate la timp. Acest lucru i-a ajutat atât pe debitori, cât şi pe creditori, căci am reuşit să rezolvăm problemele înainte ca datoria să fie foarte mare“, explică Georg Kovacs, Director General la EOS KSI. Alţii s-au trezit că lucruri aparent simple erau, în realitate, extrem de complicate. „O situaţie apărută în ultima perioadă este aceea în care debitorul dintr-un dosar are nevoie, la rândul său, de asistenţă specializată, în vederea colectării sumelor lui restante din piaţă, pentru a putea să-şi plătească datoria către creditorul iniţial“, arată reprezentanţii Recupit & Asociaţii. Modificări ale tacticii de recuperare a datoriilor cu scadenţa depăşită au fost nevoite să adopte şi băncile. În primul rând, multe dintre acestea şi-au mărit numărul de angajaţi din propriile departamente de recuperare – Raiffeisen Bank are cu 30% mai mulţi specialişti în debite restante, CEC Bank a relocat temporar personal din alte departamente, metodă folosită şi de ING, în funcţie de necesităţi. Dacă majoritatea instituţiilor financiare combină experţii proprii cu serviciile firmelor din domeniu, există unele, precum Banca Comercială Carpatica (BCC), care mizează exclusiv pe personalul intern în astfel de situaţii. În general, sistemul intern bancar de supraveghere şi recuperare a creanţelor funcţionează cam peste tot la fel: debitele sunt monitorizate şi, în funcţie de durata întârzierii şi de comportamentul de plată al clienţilor în ultimele luni, se stabileşte cea mai bună strategie. Telefoanele şi scrisorile, cele mai eficiente „Pentru întârzierile de una până la patru luni, este utilizată atât colectarea prin intermediul echipei interne, cât şi cea prin intermediul firmelor specializate. Pentru întârzierile mai mari, de peste şase luni, se utilizează, în funcţie de profilul clienţilor, în special agenţiile de colectare externe şi vizite pe teren ale echipelor interne. În acest interval, pentru clienţii care au probleme financiare majore, pot fi discutate şi posibilităţi de restructurare a restanţelor, conform unui grafic agreat de comun acord“, explică Mihai Rauţă, director executiv Aria Consumer Risc în cadrul Raiffeisen Bank. „În special, se pune accent pe recuperarea pe cale amiabilă a creanţelor - notificări, somaţii, telefoane, vizite la clienţi“, arată Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank. „În contextul actual, în care din ce în ce mai mulţi clienţi s-au confruntat cu dificultăţi în rambursarea ratelor, ne-am asumat şi rolul de «consultant». Astfel, pe lângă modalităţile clasice (rescadenţare, reeşalonare, refinanţare), banca a dezvoltat un set de soluţii de restructurare care se pot adapta fiecărui client aflat în dificultate“, adaugă aceasta. Se pare că SMS-urile, telefoanele, somaţiile (trimise debitorului, codebitorului şi giranţilor), vizitele la domiciliu sau la locul de muncă dau roade. În cazul celor două bănci menţionate mai sus, aproximativ 80-90% din creanţe sunt recuperate prin astfel de metode „paşnice“. Cine nu scapă de executare Însă când vorba bună nu dă rezultate, creditorii pot fi şi nemiloşi. „Premergător  executării silite, majoritatea sumelor recuperate se realizează prin negociere şi discuţii deschise cu clienţii. După demararea procedurilor judiciare, cele mai multe sume se recuperează din vânzarea garanţiilor aflate în proprietatea debitorului sau garanţilor ori din popriri“, arată Anca Ghigulescu, specialist Relaţii Publice al BCC. „Totuşi, nici în această fază nu este exclusă înţelegerea amiabilă, sub formă de convenţie de plată“, explică aceasta. „În principiu, recurgem la procedura de executare silită pentru cazurile cu restanţe de peste 180 zile. Poate fi întreprinsă, însă, şi mai devreme, adică după 90 de zile, în situaţiile în care clienţii refuză orice discuţie şi aranjament amiabil cu banca“, spune Mihai Rauţă, de la Raif­feisen. El arată că aproximativ 20-30% din clienţii care înregistrează între 90 şi 180 de zile de restanţă agreează să efectueze plăţi. „Buna credinţă a clientului este esenţială. Recuperarea nu este limitată din punctul de vedere al soluţiilor ori metodelor, este limitată doar de posibilitatea de contact a clientului. Dacă acesta este găsit şi ne confirmă că îşi doreşte să achite, vom găsi şi soluţiile“, adaugă reprezentantul băncii austriece. În situaţiile aparent fără ieşire, respectiv creditele care au şanse foarte mici să fie recuperate, sunt vândute (pentru o fracţiune din valoarea lor, care oscilează în general între 10% şi 30%, în funcţie de complexitatea cazului) firmelor de colectare de creanţe. Dacă Raiffeisen admite că a îndepărtat astfel o parte din restanţe, ING, CEC Bank şi BCC susţin că nu au apelat încă la astfel de metode. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că nu se gândesc la astfel de proceduri. „În 2011, analizăm posibilitatea vânzării unor portofolii de credite neperformante, pentru care s-au epuizat procedurile legale de recuperare, către entităţi interesate, pe modelul utilizat deja de alte bănci“, spune Mirela Iovu, de la CEC Bank. Se înmulţesc procesele Și mai bine ancorate în realitate par a fi datele ce indică o creştere a numărului de litigii dintre bănci şi clienţii acestora. Unii cred că această evoluţie a fost cauzată de atitudinea intransigentă a creditorilor. „Zamfirescu Racoţi Predoiu, casă de avocatură ce are în portofoliu foarte multe societăţi bancare, nu are în acest moment percepţia că ar exista o ofensivă a băncilor împotriva creditorilor rău-platnici“, spune avocatul Stan Tîrnoveanu. El crede că, mai degrabă, băncile sunt forţate să apeleze la astfel de proceduri de către debitorii care nu îşi plătesc datoriile. Reprezentantul ZRP spune că cei care au dificultăţi în a-şi plăti debitele nu ar trebui să aştepte să ajungă în instanţă sau, mai rău, la executarea silită, ci să demareze la timp restructurarea întregii creanţe. „Astfel, presiunea pe termen scurt asupra fluxului de numerar nu mai e o problemă când vine vorba de plăţile la scadenţă“, explică acesta. Dar poate că, în ciuda creşterii fără precedent a restanţelor, 2011 nu va aduce şi o explozie a numărului de executări ori de procese cauzate de datorii. Sunt destule voci care susţin că mai degrabă vom asista la o înmulţire a situaţiilor în care negocierile dintre creditori şi debitori dau roade. „Procesul de recuperare depinde de situaţia economică generală, care determină, în bună măsură, situaţia economică a fiecărui client în parte. În acest sens, suntem de părere că activitatea de recuperare a creanţelor «a văzut» ce era mai rău“, crede Nela Grigore, Retail Banking Operations Director în cadrul ING România. Ea spune că va urma o perioadă în care sumele recuperate vor creşte, mai ales după jumătatea anului. Dacă amiabil sau prin executări, asta vom vedea la timpul potrivit.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.