Unul din aceste loturi, cuprins între Chețani și Câmpia Turzii, a fost câștigat de firma românească STRACO Grup, care până la momentul respectiv construise fără probleme și alte sectoare de autostradă, ca de exemplu Deva-Orăștie și Orăștie – Sibiu.

Contractul a fost semnat între CNAIR și STRACO Grup în luna februarie 2015, iar după predarea amplasamentului către constructor, în data de 9 mai 2016, lucrările ar fi trebuit să fie finalizate în 16 luni. Părea că lucrurile au intrat pe un făgaș normal, iar România va avea o nouă autostradă până la finalul anului 2017. Doar că lucrurile au început să se complice, din cauză că în lipsa Acordului de Mediu, constructorul nu putea să înceapă lucrările. Acest document a fost eliberat de autoritățile române doar în data de 15 noiembrie 2017, adică practic aproape la data la care autostrada ar fi trebuit să fie finalizată.

Un alt aspect important este acela că în perioada 15 noiembrie – 15 martie, sezonul de construcții este suspendat. Astfel, desi STRACO Grup a primit Acordul de Mediu în 15 noiembrie 2017, a putut să demareze lucrările doar în luna martie 2018. Acesta este de fapt termenul de la care trebuie calculate cele 16 luni pentru execuția lucrărilor și ca atare, noul termen pentru finalizarea contractului a fost extins. Adică anul 2019.

Doar că din nou autoritățile, în special CNAIR și Ministerul Transporturilor, au început să creeze întârzieri constructorului și astfel să decaleze succesiv termenul pentru finalizarea lucrărilor. O serie de secțiuni din șantier au primit autorizație de construire cu întârziere, mult după data la care fusese predat constructorului amplasamentul.

De exemplu, pentru suprafețele expropriate pe raza Unității Administrativ Teritoriale Luna, autorizația de construire a venit la data de 12 decembrie 2018. Situația a făcut ca antreprenorul să poată începe lucrările în zonă doar în luna martie a anului următor, adică în 2019. Ca atare CNAIR, pentru a acoperi greșeala, a fost nevoită să acorde constructorului o nouă extensie de timp, până în anul 2020. Ca atare, așa-zisele întârzieri invocate de ministrul Transporturilor, pentru rezilierea contractului, sunt cauzate chiar de ministerul pe care îl conduce și de CNAIR, companie în subordinea acestui minister.

Mai mult, consultantul angajat și plătit chiar de Companie, a solicitat ca STRACO să beneficieze inclusiv în 2021 de extensie de timp, din motive justificate. Deci din punct de vedere legal și contractual nu se poate spune că antreprenorul STRACO Grup a întârziat.

Paradoxal este că desi acest constructor se află în insolvență, a făcut tot posibilul să continue lucrările, acolo unde avea autorizație de construcție. Și la o analiză a evoluțiilor reale din șantier, se poate observa că la ora actuală peste 85% dintre structuri sunt finalizate, ca și mai mult de jumătate din terasamente.

Și mai interesant este că reprezentanții STRACO Grup au prezentat Directorului General al CNAIR, Mariana Ioniță, la începutul acestui an, grafice de lucrări și documente prin care demonstrau clar că pot finaliza sectorul de autostrada Chețani – Câmpia Turzii  până cel mai târziu în prima jumătate a anului viitor.

În ciuda acestor evidențe, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă și directorul general al CNAIR, Mariana Ioniță, au decis să rezilieze contractul și astfel să blocheze pentru nu se știe câți ani acest proiect.

Despre rezilierea contractului, dar și despre consecințele acestei decizii, Adrian Horpos, patronul STRACO Grup, a acordat un interviu în exclusivitate.

Rep:

CNAIR a reziliat contractul pentru lotul de autostradă Chețani – Câmpia Turzii cu STRACO Grup, sub pretextul că până la ora actuală antreprenorul a executat doar 38 % din lucrări. Ce înseamnă de fapt aceste 38 de procente în ansamblul contractului?

Adrian Horpos:

Dacă ne uităm doar la cifre nu înseamnă foarte mult. Dar haideți să privim în termeni tehnici ce înseamnă acest progres de 38% din contract.

Vorbim  practic de peste 85% din structuri executate. Adică poduri, podețe viaducte, care reprezintă de fapt cele mai dificile lucrări din șantier.

Ma refer la 8 din cei 16 km, pe care acum mai trebuie doar așternut asfaltul.

Mai vorbim de relocarea tuturor utilităților și de finalizarea tuturor descărcărilor arheologice. În paranteză trebuie să spun că la momentul licitației, CNAIR a afirmat că nu sunt situri arheologice pe traseul autostrăzii. Asta deși în privința unuia dintre aceste situri exista o corespondență de ani de zile între CNAIR și Muzeele din Cluj si din Mures.

Practic lucrarile realizate de STRACO Grup reprezintă majoritatea muncii grele și importante, pentru care am încasat doar 38% din suma alocată proiectului.

Asta înseamnă că dacă o alta firma ar prelua acum contractual, ar încasa peste 60 % din bani și ar trebui sa facă doar eforturi infime.

Adică, așa ca să înteleagă toata lumea, STRACO a făcut casa și a luat bani puțini, iar acum ar veni o altă firmă care să vopsească ferestrele și să monteze ușa, iar în schimb să încaseze grosul banilor.

Rep:

Dar înainte ca Ministerul Transporturilor și CNAIR să decidă rezilierea contractului, nu ați discutat cu ministrul Drulă și cu Directorul General Mariana Ioniță aceste aspecte?

Adrian Horpos:

Ministrul Cătălin Drulă nu a avut timp de noi. Nici nu a vrut să audă despre o discuție.

În schimb, directoarea generală de la CNAIR, Mariana Ioniță, știa situația. I-am prezentat un grafic de lucrări detaliat, în care îi demonstram clar, cu date și argumente reale, că anul acesta putem duce lucrarea până la cel puțin 90%.

Nu știu dacă Mariana Ionița i-a prezentat ministrului Drula aceste informații.

Cert este că acest sector de autostrada, între Iernut și Câmpia Turzii, putea fi deschis cel mai târziu anul viitor, dacă nu intervenea rezilierea, despre care nu înțelegem ce motivații are de fapt.

Declarațiile domnului Drulă nu reflectă adevarul. Practic a venit în spațiul public cu o minciună. A pretins că a reziliat contractul pentru că în ultimele 6 luni STRACO a executat doar 1% din lucrari.

Ministrul Drulă a omis să spună însa că în intervalul 15 noiembrie – 15 martie, sezonul de construcții a fost sistat. Asta inseamna că de fapt STRACO a executat lucrări, cu bună credință, inclusiv în perioada în care sezonul de construcții era închis.

Rep:

Să înțelegem că decizia de reziliere a fost una pripită?

Adrian Horpos:

Din punctul meu de vedere da. Și aici nu vorbesc despre o percepție personal, ci despre argumente care demonstrează fără echivoc acest lucru.

 Rep:

Construcția lotului de autostradă Chețani-Câmpia Turzii nu este singurul contract de infrastructură mare pe care il are STRACO în acest moment. Compania lucrează acum și la pasajul Domnesti, unul din obiectivele strategice pentru Capitală,  care ar descongestiona circulatia din sudul Bucureștiului. Cum va fi afectat acest contract?

Adrian Horpos:

Inclusiv acest contract poate avea de suferit. Asta pentru că falimentul firmei STRACO Grup, provocat de rezilierea contractului pe Chețani- Câmpia Turzii, va avea atât impact financiar, cât și logistic asupra construcției Pasajului Domnești.

 Rep:

STRACO Grup este una dintre companiile care a finalizat toate proiectele mari de infrastructură, pe care le-a avut până la acest contract, pentru Chețani – Câmpia Turzii. Și aici mă refer doar la unele dintre  cele mai importante : autostrada Deva-Orăștie și autostrada Orăștie-Sibiu. Din câte îmi amintesc, tot STRACO a contribuit la finalizarea autostrăzii Urbane și a Bulevardului Fabrica de Glucoză. Aceste proiecte sunt perfect funcționale și aduc acum beneficii economiei. Nu vorbim deci despre o firmă care nu a avut capacitatea de a duce la bun sfârșit contracte mari. Ce s-a intamplat acum?

Adrian Horpos:

Pot să vă spun că aici a fost un cumul de situații inițiate de factori care nu aveau legătură cu interesul infrastructurii românești. În anul 2015, nu se știe din ce cauză, ANAF a declanșat pur și simplu pe nepusă masă un control financiar. Au avut loc o serie de abuzuri împotriva STRACO Grup, care până la urmă au fost demonstrate și demontate în instanță. Însa acestea au adus dificultăți financiare ireversibile firmei și au băgat STRACO în insolvență. Chiar dacă în final am avut câștig de cauză, problemele au rămas și și-au făcut efectul.

Din păcate legislația din Romania nu vine în ajutorul firmelor aflate în insolvență. De fapt, din momentul în care ajung în această situație, mai putin de 1% din firme reușesc să își revina.

STRACO este la un pas de o astfel de performanță, dar este nevoie să fie lăsată să finalizeze cele două contracte pe care le are acum : sectorul de autostrada Chețani – Câmpia Turzii și Pasajul Domnești.

Rep:

Credeți că este posibil?

Adrian Horpos:

Vreau să spun de la început că aici nu este vorba despre bani. Din punctul meu de vedere este mai important sa dezvoltăm infrastructura romanească.

Și tocmai din perspectiva asta sper ca atat ministrul Cătălin Drulă cât și CNAIR să inteleagă de fapt ce dezastru creează dacă insistă pe calea rezilierii contractului.

Oficial se vorbește despre subcontractorii care nu își vor putea recupera sumele datorate pentru lucrările prestate. Dar nimeni nu vorbește despre ce se va întampla cu compania românească  STRACO Grup,  care de fapt are aceste contracte, pe care dorește să le ducă la bun sfârșit.

Sursa foto: INQUAM Photos, Virgil Simonescu