De partea cealaltă, surse din Autoritatea de Supraveghere Financiară au explicat, pentru Capital, că legea IDD nu se va schimba deoarece ea nu face decât să transpună legislația europeană și noile abordări din domeniu, iar brokerii ar trebui să înțeleagă că ei sunt în primul rând consultanți, nu vânzători..

Concret, spun mai mulți brokeri cu care a stat de vorbă Capital, legea IDD va aduce, printre altele, un plus semnificativ de birocrație. O analiză realizată pentru una dintre asociațiile reprezentantive ale pieței și consultată și de Capital, arată că pentru a își cumpăra o asigurare un român va trebui să parcurgă și să semneze cel puțin șapte documente, care ar putea însuma până la 20 de pagini, ceea ce este semnificativ mai mult decât în prezent.

Acesta este doar unul dintre aspectele birocratice, întrucât brokerii vor fi obligați, de exemplu, să acorde consultanță inclusiv clienților care nu doresc acest lucru, dar și să realizeze un profil de risc al fiecărui client (pe principii asemănătoare ce cele utilizate de bănci pentru a da credite) precum și o analiză detaliată a nevoilor respectivului client.

În teorie, aceste măsuri ar trebui să aducă un plus de protecție clientului, în practică, însă ele se vor dovedi greu de aplicat, dar și inutile în anumite situații, având în vedere că românii nu cumpără asigurări complexe, care să necesite un grad mare de înțeleger a conceptelor, consideră brokerii.

Viorel Vasile, președintele Patronatului Român al Brokerilor (PRBAR) est singurul care a acceptat să se pronunțe “on the record” asupra acestui subiect. În opinia sa, oamenii din Autoritatea de Supraveghere Financiară nu reușesc să înțeleagă ce înseamnă vânzările, motiv pentru care preferă să transpună legislația europeană într-o formă care nu este adaptată speicificului local.

“ Ei nu înțeleg, în primul rând, că un broker lucrează cu mai multe firme de asigurări, iar acele firme de asigurări au reguli interne diferite. Una cere 4 pagini de documente, alta 10, alta 7.  În al doilea rând nu își dau seama cât de complicat este să vinzi unui client o asigurare care presupune semnarea a zeci de pagini de documente. Nu în ultimul rând, piața din România are specificul ei, românii au bugete mult mai mici decât alți europeni, pentru asigurări, de exemplu. Ar trebui ca legile să fie adaptate”, a declarant Viorel Vasile.

 

 

 Ce  va semna clientul. Șapte formulare care pot scumpi asigurările

 

Capital a consultat și o analiză a unuia dintre specialiștii din lumea brokerajului, care arată, în clar, ce documente noi introduce legea IDD, dintre cele care vizează direct clientul. Menționăm că IDD nu se aplică, în forma aceasta, și asigurărilor obligatorii, cum sunt RCA sau polițele PAD.  Principalele linii de asigurare efectate vor fi CASCO și asigurările facultative de locuință.

 

“ Primul document de dat potentialului client, înainte să ne spună despre ce asigurare e interesat , este o informare prealabilă care va conține informații depee asigurător și inteermediar. Al doilea  document către potențialul client este DNT = ’’Demand and Needs Test’’ (nr: formular de nevoi, adică un document care să arate vânzătorului cam ce fel de asigurare i se potrivește clientului, în funcție de profilul și nevoile sale). Al treilea este oferta comparativă pentru minim două produse, care trebuie salvată într-un format nerepudiabil (nemodificabil ulterior). Al patrulea și al cincilea  sunt cele două PID-uri sau KID-uri( un fel de prospecte pentru asigurări generale, resepctiv de viață și sănătate). Al șaselea este dat de condițiile de asigurare complete pentru produsul ales de client. Al șaptela este polița de asigurare.”, remarcă sursa citată.

În final, explică specialiștii consultați de Capital, toate acestea vor duce la o creșter a costurilor și, implicit, la scumpirea asigurărilor, întrucât atât firmele de asigurare cât și brokerii, vor vrea să își acopere respective cheltuieli.

 

ASF nu va da amenzi, la început, dar legea rămâne lege. De ce are și birocrația părțile ei bune

 

 

Pe de altă parte, specialiști din ASF consultați de Capital spun că brokerii au tendința să exagereze, pentru că, este adevărat, ei vor trebui să facă eforturi financiare și logistice pentru a își pregăti mai bine oamenii și pentru a se axa mai mult pe partea de consultanță.

“ Brokerii uită că ei sunt în primul rând consultanți, nu vânzători. Ei nu trebuie să vândă aceiași poliță de asigurare de locuință, de exemplu, și celui care are o casă pe pământ, în lunca Dunării și celui care stă la etajul 8, într-un bloc din București. Riscul de inundație e clar că nu e același. Dau doar un exemplu. Acesta este spiritul directivei IDD, concentrarea pe consultanță și pe protecția consumatorului, și de aceea nu cred că se va modifica legea din România”, spune o sursă avizată.

Potrivit altui specialist, brokerii au posibilitatea de a reduce singuri volumul documentlor pe care trebuie să le semneze clientul, prin intremediul mandatului de brokeraj pe care îl primesc. El punctează faptul că ASF are toată deschiderea și nu va amenda, în primele luni, niciun broker sau asigurător pentru că este clar că est nevoie de timp pentru implemntarea noilor măsuri și pentru schimbarea mentalităților.

 

O lege „de nișă apărută din dezastrul crizei și generalizată pe stil UE

 

De menționat că directiva IDD a apărut din nevoia de a proteja clienții cu asigurări de viață și de sănătate, mai ales pe cei cu asigurări de viață cu componentă investițională. Pentru că mulți oameni și-au pierdut economiile plsate în asigurări, în urma crizei financiare începute în 2007, cei de la Bruxelles au considerat că oamenii trebuie mai bine informați în ceea c privește riscurile pe care și le asumă. Ulterior, însă, ideea a fost generalizată, pe un tipar epcific Bruxelles-ului, al întreaga piață a asigurărilor.

În România, de altfel, numărul asigurărilor cu componentă investițională este infim, iar asigurările de viață, în general, abia dacă ajung la 19-20% din piață, de treei ori sub media europeană.

 

 

Te-ar putea interesa și: