Legea partidelor politice din România este greșit interpretată
În episodul de luni, 21 iulie, al podcastului ”Hai LIVE, cu Turcescu”, cunoscutul jurnalist l-a avut ca invitat pe profesorul Adrian Severin. Cei doi au discutat pe marginea mai multor teme de interes, printre care reforma statului anunțată de Ilie Bolojan și actualul Guvern, protestele care au loc în Piața Victoriei, dar și situația de la Lungulețu.
Adrian Severin a explicat că Legea partidelor politice prevede că partidele din România sunt formate din cetățeni români, însă există un articol ulterior care pare să contrazică această prevedere, deoarece afirmă că și străinii care au reședința în România pot organiza partide politice la fel ca cetățenii români. El a menționat că unii interpretează aceste texte ca fiind contradictorii sau consideră că atât străinii, cât și românii pot avea partide politice în România, dar acest lucru nu este adevărat.
”Legea partidelor politice spune că partidele politice în România sunt formate din cetățeni români. Undeva mai încolo, mai există, însă, un articol care pare a se contrazice cu acesta pe care l-am pomenit și anumite spune că și străinii care rezidează în România, care își au reședința în România, pot să-și organizeze partide politice precum își organizează și cetățenii români.
Și unii spun fie că cele două texte se contrazic, fie că, de fapt, și străinii și românii pot să aibă partide politice în România.
Nu este așa”, spune acesta.
Ce spune dreptul Uniunii Europene?
Adrian Severin a explicat că, potrivit dreptului Uniunii Europene, integrat în legislația națională, cetățenii europeni pot candida la alegerile locale din țara în care au reședința. Astfel, un cetățean german stabilit la Timișoara poate candida la alegerile locale din acel oraș, deoarece în comunitățile locale oamenii se cunosc și nu ar vota un străin anonim care nu contribuie la comunitate.
El a subliniat că străinii pot candida pentru alegeri locale în alte state membre ale UE și, de asemenea, pot candida oriunde în Europa la alegerile pentru Parlamentul European, unde toți cetățenii UE au dreptul să candideze și să voteze.
”Potrivit dreptului UE, care este integrat și în dreptul național român, cetățenii europeni pot să candideze la alegerile locale din statele unde își au reședința. Deci dacă este vorba de un cetățean german care își are reședința, de o vreme, la Timișoara, el poate să candideze la alegerile locale din Timișoara, ideea fiind că, într-o comunitate mai mică, indiferent de faptul că unele orașe au mai mulți locuitori, acolo oamenii se pot cunoaște între ei. Niciodată nu vei alege pe un străin care este anonim și chiar nu face nimic pentru comunitatea respectivă, în principiu.
Străinii pot să candideze în afara țării lor, în granițele Uniunii Europene, pentru alegeri locale.
De asemenea, logic, ei pot să candideze oriunde în Europa la alegerile europene, pentru că acolo toți cetățenii UE pot candida și pot vota”, continuă acesta.
Prezența lui Dominic Fritz în avionul prezidențial, neconstituțională
În ceea ce privește alegerile naționale, adică cele pentru Guvernul României, Severin a fost foarte clar că la acestea pot participa doar cetățenii români, care se implică prin intermediul partidelor politice. În concluzie, el a afirmat că prezența domnului Fritz la negocierile pentru formarea Guvernului României este neconstituțională.
”Când vorbim, însă, și aici chestiunea este foarte clară, de alegerile naționale, adică pentru Guvernul României, la aceste alegeri nu pot participa decât cetățenii români. De aceea ei participă prin partidele politice.
De aceea, însăși prezența domnului Fritz la negocierea Guvernului României este neconstituțională”, spune Adrian Severin.
Întregul podcast poate fi vizualizat mai jos.
