BNR a decis vineri reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie.

”Decizia de astăzi este a doua în şir care vine cu o reducere de dobândă. Am redus aşadar de la 2,50% în martie, la 2%, şi acum am redus la 1,75%. Este cel mai redus nivel de dobândă de politică monetară pe care l-a adus vreodată în România Banca Naţională.

”Funcţionarea fluentă a pieţelor”

Aceasta vine pentru că este în continuare nevoie de o funcţionare fluentă a pieţelor monetare şi a pieţei financiare, necesitate care presupune un nivel scăzut al dobânzilor, atât cât se poate în condiţiile specifice pe care le are România, mult mai complicate din perspectiva indicatorilor macroeconomici ai echilibrelor care există pe pieţele româneşti decât în alte pieţe”, a explicat purtătătorul de cuvânt al instituției, Dan Suciu.

Pe de altă parte, există voci ale unor economiști importanți din România care se declară nemulțumiți de demersul BNR, caracterizându-l ca fiind lipsit de eficiență, în încercarea de a da un imbold economiei românești.

”Nereducând semnificativ dobânda cheie spre 1%, BNR urmărește astfel să păstreze marjele din activitatea de creditare ale băncilor comerciale (5 puncte procentuale) și să asigure perpetuarea dobanzilor din România, de 5 ori mai mari decât cele din zona Euro, de 3 ori mai mari decât în Polonia”, a scris analistul economic Radu Soviani vineri pe Facebook, precizând că instituția similară poloneză a operat o  reducere a dobânzii – cheie până la un nou minim istoric de 0,1%.

”Trei luni de întârziere”

”Reducerea agresivă de rată de dobândă era necesară încă de la începutul crizei (și nu după aproape 3 luni și asta prin reduceri mimate), în linie cu toate băncile centrale normale la cap.

În Marea Britanie, dobânda cheie este de 0,1%, în Polonia, 0,1%, În Zona Euro – zero, în SUA între 0-0,25%, în Ungaria 0,9%”, precizează Soviani.

În același timp, BNR nu putea să facă mai mult, susțin alte opinii.

Diferența dintre BNR și alte bănci centrale

”Diferența dintre noi și alte țări în care băncile centrale au o marjă de manevră mai largă este dată de inflație, care de multe ori este zero. Și chiar au fost și momente când inflația a fost sub zero. La noi nu este însă cazul și inflația rămâne un pericol.

Oricum, eu privesc măsura asta a BNR ca făcând parte dintr-o succesiune. E o politică pe care au început-o de mai multă vreme și probabil că o vor continua în funcție de cum evoluează economia”, a declarat, în exclusivitate pentru Capital, analistul financiar Aurelian Dochia.

”BNR trebuie să își păstreze o ”rezervă de gloanțe”. Și, în plus, privesc măsurile pe care le ia Banca Națională și corelate cu măsurile fiscale pe care le ia Guvernul, care fac parte din același pachet de susținere a economiei.

Cred că, luând la un loc politica monetară și politica bugetară, rezultă foarte bine ceea ce ne putem noi permite și rămâne să vedem mai departe cum evoluează lucrurile.

Nu sunt deloc excluse noi reduceri, dar trebuie să vedem ce va fi în viitor”, susține Aurelian Dochia.

”BNR acționează în pași mici”

Iar analistul economic Dragoș Cabat este, în mare, de aceeași părere:

Reducerea este suficientă pentru că, în general, BNR a avut o politică prudentă și atunci acționează în pași mici.

Probabil că vrea întâi să vadă efectele și dacă va mai fi nevoie vor mai interveni, mai ales că acum au o larghețe foarte mare, nu mai au un calendar fix – pot să intervină practic oricând pe piață”, a declarat Dragoș Cabat, în exclusivitate pentru Capital.

”Cu siguranță, dacă va mai fi nevoie, BNR va mai interveni. Însă, la condițiile de inflație ale României – este rata anuală aproape de 3% -, era complicat pentru BNR să scadă dobânda de politică monetară mai mult de atât.

Băncile care au politica monetară între 0 și 1% au alte inflații, e cu totul altceva. În condițiile de la noi, cu inflația aproape de 3%, este greu să faci altceva decât a făcut Banca Națională. Când o sa avem și noi inflație de 1% sau 2%, mai discutăm. Dar nu este cazul încă”, a precizat analistul economic.

Presiuni mixte pe inflație

În context, trebuie precizat că Banca Naţională a României a redus vineri prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 2,8%, de la 3% anterior, iar pentru anul următor banca centrală previzionează o inflaţie în scădere la 2,5%, faţă de prognoza anterioară care indica 3,2%.

„Conform scenariului de bază, după ce a atins 4,04% la finele anului 2019 şi ulterior a decelerat până la 2,68% în aprilie 2020, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată a se menţine în intervalul din jurul ţintei centrale pe întregul orizont al prognozei, plasându-se la nivelul de 2,8% la finele anului curent şi la 2,5% la sfârşitul anului viitor.

Faţă de Raportul precedent, indicatorul este proiectat la valori mai reduse cu 0,2 puncte procentuale la finalul anului curent şi cu 0,7 puncte procentuale pentru decembrie 2021”, se spune în raport.

Potrivit BNR, pe termen scurt, revizuirea ascendentă a presiunilor inflaţioniste vizibile pe segmentul alimentar – atât pe fondul perturbării lanţurilor de distribuţie globale, cât şi al majorării sensibile în context pandemic a cererii de bunuri de uz curent – este de aşteptat să le domine pe cele dezinflaţioniste de la nivelul preţurilor produselor energetice (combustibili şi gazele naturale).