“Trebuie să te miști continuu, să-ţi rezervi loc pe piaţă dacă ai de gând să rămâi mult timp. Noi vrem să fim aici și peste zece ani“, spunea Alain Simar, directorul general al Kiabi România, într‑o discuţie din vara lui 2010.
Pe-atunci, planul era ca, până în 2014, Kiabi să ajungă la o reţea de 20 de magazine în România și 400 de angajați.
Dar n-au trecut nici trei ani, și Kiabi a decis să renunţe la România. Motivul: “Cifra de afaceri a scăzut puternic în 2011 și, pe termen mediu, nu sunt perspective de revenire pe creștere”, explică Vanessa Vazzaz, purtător de cuvânt al Kiabi Franţa, pentru Capital, care evită să dea vreo cifră concretă.
Potrivit datelor de la Ministerului Finanţelor Publice, magazinele Kiabi din România au generat în 2010 pierderi de aproape 900.000 de euro, la o cifră de afaceri de circa 10,5 milioane de euro.
Explicat cât mai concis, conceptul de discounter funcționează pe principiul “volum mare de vânzare la prețuri mici“.
Primul Kiabi din țară a fost deschis în septembrie 2009. Azi, francezii numără o rețea de șase magazine – patru în București și câte unul în Constanța și Cluj –, în urma unor investiții de aproximativ 3 mil. euro. Ce se va întâmpla cu ele?
«In prezent, suntem în negocieri pentru a găsi cumpărători pentru cele 6 magazine», răspunde reprezentanta Kiabi Franţa.
Brandul de fashion Kiabi este deținut de familia franceză Mulliez, care are și hipermarketurile Auchan, retailerul de articole sportive Decathlon, precum și lanțul de magazine de tip do it yourself Leroy Merlin. Cu afaceri de peste 1 mld. de euro la nivel global, Kiabi numără peste 300 de magazine (proprii și în franciză), cu o suprafată medie de 1.300 mp.
La nivel de prețuri, Kiabi concurează cu retaileri precum nemții de la Takko, olandezii de la Clemes&August Brenningkmmeijer (C&A) sau cehii de la Kenvelo.
