„Este posibil teoretic doar dacă vrei să iei din altă parte banii pe care îi vei pierde aici. Dacă vrei să renunţi la creşterea salariilor şi să nu mai dai înapoi banii reţinuţi din contribuţii pensionarilor, atunci, da, poţi folosi aceşti bani ca să reduci TVA la alimente. Nu cred că e o idee bună”, a declarat Franks.

Potrivit afirmaţiilor sale, sistemele fiscale care aplică TVA diferenţiat pentru anumite sectoare au probleme de gestionare a colectării şi introduc distorsiuni în economie. „Cele mai bun sisteme fiscale asigură un tratament egal pentru toate activităţile economice, decât să privilegieze un segment economic în detrimentul altor sectoare. Ţările care au sisteme complicate de TVA au şi probleme foarte dificile de aplicare şi colectare a taxei. Or, avem deja destule probleme şi aşa cu TVA în România”, spune Franks. Şeful misiunii FMI menţionează că alegerea pentru folosirea resurselor bugetare aparţine ţării, dar în opinia sa, „ar fi o utilizare ineficientă a resurselor să tai TVA doar pentru un anumit sector, şi să laşi taxa ridicată pentru altele”.

Guvernul nu îşi permite să reducă TVA pentru alimente în condiţiile în care nici măsurile agreate, de majorare a salariilor bugetarilor şi de restituire a contribuţiilor sociale reţinute ilegal bugetarilor au putut fi făcute doar la limită, prin majorarea deficitului bugetar pe 2012 de la 1,9% la 2,2%-2,3%. „Ţinând cont şi de situaţia din Europa, care a devenit nefavorabilă, am considerat că România poate avea un deficit bugetar uşor mai ridicat, încadrându-se însă în ţinta de 3%. Am acceptat o creştere de la 1,9% din PIB a deficitului, la 2,2%-2,3% din PIB. Aceşti bani suplimentari vor putea fi folosiţi de guvern pentru scopurile sale. Priorităţile anunţate de dl Ponta sunt reîntregirea parţială a salariilor în sectorul bugetar şi returnarea contribuţiilor sociale reţinute ilegal pensionarilor. Nu sunt suficienţi bani pentru a le face pe amândouă”, spune Franks. Mai exact, Guvernul nu dispune de suficienţi bani pentru a creşte pensiile atât de mult cât intenţiona, reîntregind în acelaşi timp complet salariile. De aceea, decizia Guvernului a fost de a creşte salariile cu doar 8%, urmând a hotărî o creştere cu încă 7%-8% la finele anului.

Capital: Ce impact ar avea o eventuală revenire la sistemul de impozitare progresivă a veniturilor de anul viitor?
Jeffrey Franks: Aceasta va fi o decizie românească. FMI nu va impune o cotă unică sau un impozit progresiv. Există avantaje şi dezavantaje în ambele sisteme. Problema este aplicarea sistemului., care trebuie să fie corect, iar cotele mai mari de impunere să nu fie atât de ridicate încât să distrugă activitatea economică sau să încurajeze migrarea către economia subterană. Noi putem oferi suport tehnic pentru a ne asigura că mecanismele sunt bine construite

Capital: Prin ce măsuri concrete va putea guvernul să asigure creşterea încasărilor bugetare? Nu am văzut niciuna în programul de Guvernare?
Jeffrey Franks: Avem deja măsuri în derulare pentru îmbunătăţirea colectării taxelor, un program de asistenţă tehnică la ANAF. Există unele rezultzate deja. După cum am menţionat, încasările de taxe în primul trimestru au fost peste aşteptări, dar trebuie să ne asigurăm că situaţia se va susţine în timp. Pentru aceasta, ANAF trebuie restructurat, modul în care românii îşi plătesc taxele trebuie simplificat. Aplicarea legii trebuie întărită acolo unde sunt banii. În momentul de faţă, ANAF alocă prea mult din timpul angajaţilor săi şi din banii contriibuabililor pentru a colecta sume mici de bani de la contribuabili mici, în timp ce marii contribuabili sunt suplavegheaţi relativ lejer. Asta trebuie să se schimbe, efortul trebuie concentrat acolo unde sunt mai mulţi bani. Procesul va dura poate câţiva ani, dar a început deja.

Capital: S-au promis eforturi mai mari şi pentru creşterea absorbţiei de fonduri europene, însă aceasta nu s-a întâmplat. În schimb, Finanţele fac plăţi din Trezorerie către beneficiarii programelor suspendate.
Jeffrey Franks: Două puncte sunt foarte importante aici. În primul rând, România trebuie să îşi concentreze cheltuielile de capital pe proiectele europene, nu pe proiecte finanţate 100% de la bugetul de stat. Asta nu s-a întâmplat în primul trimestru al anului şi am fost dezamăgiţi. Absorbţia fondurilor europene, care presupune o contribuţie de doar 5% a statului, este, din nou, sub plan, în timp ce cheltuielile de capital finanţate 100% de la buget au depăşit sumele prevăzute în primul trimestru. Situaţia trebuie inversată. Al doilea aspect ţine de plăţile suspendate. Există îngrijorări la Bruxelles legate de calitatea cheltuielilor, vor să se asigure că lucrurile se derulează corect înainte de a relua plăţile.Autorităţile, cu sprijinul ministrului Orban, trebuie să demonstreze că proiectele se derulează corect şi să obţină înapoi banii. Doar pe termen scurt, nu este un lucru rău că Guvernul acoperă de la buget plăţile suspendate, pentru a continua cheltuielile şi a creşte absorbţia, dar trebuie rezolvate ambele probleme.

Capital: BNR a oprit seria reducerilor de dobândă. Există presiuni de creştere a inflaţiei în această perioadă?
Jeffrey Franks: Cred că date fiind incertitudinile politice de săptămâna trecută, a fost o măsură înţeleaptă a băncii centrale să transmită pieţelor financiare semnalul că are o abordare prudentă şi că odată trecute aceste incertitudini politice vor reevalua situaţia.

Capital: Schimbaţi prognoza de creştere a PIB?
Jeffrey Franks: Nu am schimbat semnificativ prognoza. Încă ne aşteptăm la o creştere a PIB în jurul a 1,5% anul acesta şi mai mare în 2013.
Capital: Va fi eliminată în domeniul sănătăţii regula care limitează numărul de noi angajaţi la o persoană pentru şapte plecate?
Jeffrey Franks: Am discutat cu Guvernul şi pentru domeniul sănătăţii am convenit că trebuie să fim mai flexibili, pentru că personalul este deficitar în unele zone. În timp, regula angajărilor va trebui adaptată după nevoile specifice ale fiecărui domeniu. În unele zone se poate decide chiar că sunt necesare noi reduceri de personal, în timp ce în altele miniştrii pot avea nevoie de mai mulţi angajaţi. Regula „un angajat nou la şapte plecaţi” a fost foarte eficientă pentru a reduce personalul excedentar în aparatul guvernamental şi a păstra cheltuielile salariale sub control. Dar în timp trebuie să ne mutăm de la această regulă generală la reguli adaptate fiecărui domeniu.