EXCLUSIV Interviu în exclusivitate cu Răzvan Șindelaru, autorul cărții „Dă-mi câteva ore, ca să-ți dau ani înapoi”, un ghid lucid despre nutriție, mișcare și echilibru

Răzvan Șindelaru, multiplu campion internațional la fitness și culturism, vorbește într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Capital.ro despre volumul „Dă-mi câteva ore, ca să-ți dau ani înapoi”, publicat la Editura Trei. Cu o experiență de peste 28 de ani în domeniu, autorul detaliază mecanismele din spatele nutriției, mișcării și echilibrului interior. Cartea propune o abordare lucidă asupra sănătății și explică, concret, cum pot fi corectate obiceiurile care afectează pe termen lung organismul.

Răzvan Șindelaru vorbește despre „câteva ore” care pot schimba ani din viață

Multiplu campion internațional la fitness și culturism, cu o experiență de peste 28 de ani în domeniu, Răzvan Șindelaru este autorul cărții Dă-mi câteva ore, ca să-ți dau ani înapoi – Sfaturi de nutriție și mișcare, publicată de Editura Trei.

Formator de traineri și membru onorific al Asociației Internaționale de Psihologie, Nutriție, Sport și Fitness, Răzvan spune că cel mai mare compliment pe care poate să-l primească este să fie numit OM; nu campion, nu antrenor, nu autor, ci OM, pentru că:

„Înainte de orice rezultat, de orice antrenament sau carte, sunt un fiu, un tată; și un om care a căutat sens și chiar dacă a greșit, am mers mai departe”, declară acesta.

Cartea Dă-mi câteva ore, ca să-ți dau ani înapoi s-a născut din dorința personală a autorului de a păstra vie memoria tatălui său, care a plecat prea devreme, și, de asemenea, de a transmite mai departe copiilor săi puterea acestei conexiuni filiale, pentru atunci când el nu va mai fi.

Întrebat de jurnaliștii Capital.ro ce înseamnă concret promisiunea din titlu și dacă este vorba despre un reset mental, un plan practic sau o simplă schimbare de perspectivă, Răzvan Șindelaru a explicat că miza cărții nu este una spectaculoasă, ci profund practică și ancorată în realitate.

Autorul a arătat că acele „câteva ore” reprezintă timpul necesar pentru a înțelege mecanismele de bază ale organismului și ale propriilor comportamente, într-un limbaj accesibil.

„În acele câteva ore, cititorul descoperă lucruri esențiale explicate simplu, pe înțelesul tuturor. Cartea nu este una tehnică sau greoaie, ci una plăcută și ușor de parcurs, scrisă astfel încât orice om să o poată înțelege, nu doar un specialist. Am urmărit să fie accesibilă cititorului obișnuit, pentru că un om informat este mai greu de manipulat”, declară acesta pentru Capital.ro.

În explicațiile sale, Răzvan Șindelaru a subliniat că volumul nu oferă scurtături sau rețete miraculoase, ci pune accent pe conștientizare. El consideră că schimbarea autentică începe în momentul în care înțelegi ce faci și de ce faci anumite alegeri.

„Ideea principală este conștientizarea. Atunci când înțelegi cum funcționează organismul și comportamentele tale, începi să faci alegeri diferite fără să simți că urmezi o dietă sau un program impus. Cartea nu oferă scurtături, ci claritate”, afirmă Răzvan Șindelaru.

Autorul a adăugat că din această claritate se nasc obiceiurile sustenabile, care pot produce efecte vizibile în timp.

„Din această claritate apar obiceiurile sănătoase, iar ele sunt cele care produc schimbarea reală pe termen lung. Nu transformarea rapidă contează, ci capacitatea de a lua decizii corecte în mod constant”, precizează acesta pentru Capital.

Răzvan Șindelaru explică diferența dintre plăcere și fericire și demontează mitul metabolismului lent

Întrebat de jurnaliștii Capital.ro care este cea mai mare capcană în care cade omul modern atunci când confundă plăcerea cu fericirea, Răzvan Șindelaru a atras atenția asupra unei erori frecvente, cu impact direct asupra comportamentelor zilnice și a sănătății pe termen lung.

Autorul a explicat că mulți oameni asociază experiențele plăcute de moment cu o stare autentică de împlinire, fără să înțeleagă diferența biologică și psihologică dintre cele două.

„Capcana este simplă și poate fi rezumată în trei cuvinte: plăcerea nu aduce fericire. Mâncarea gustoasă, un serial, o achiziție nouă sau alte recompense rapide oferă plăcere, nu fericire. Mulți oameni spun „mă face fericit”, dar în realitate este doar o stare de moment”, declară acesta pentru Capital.ro.

În răspunsul său, Răzvan Șindelaru a detaliat și mecanismele implicate, explicând că plăcerea și fericirea sunt susținute de procese diferite la nivel biologic. El a subliniat că dopamina este asociată cu recompensa imediată, în timp ce starea de bine durabilă are alte baze neurochimice.

„Fericirea nu poate fi cumpărată și nu este pe termen scurt. Ea reprezintă o stare de împlinire mai profundă și stabilă. Din punct de vedere biologic, vorbim despre mecanisme diferite: plăcerea este legată în principal de dopamină, în timp ce starea de bine durabilă implică alți factori, inclusiv serotonina”, afirmă Răzvan Șindelaru.

El consideră că lipsa acestei diferențieri îi face pe oameni vulnerabili la tentații constante și la promisiuni externe exagerate.

„Odată ce înțelegi această diferență, nu mai confunzi stimulii de moment cu împlinirea reală și devii mai puțin vulnerabil la tentații sau manipulare. În general, plăcerea creează dependență și dorința de a repeta experiența, în timp ce fericirea aduce echilibru și liniște”, precizează acesta.

În ceea ce privește procesul de slăbire, autorul atrage atenția asupra unor obiceiuri aparent minore, dar cu impact major. El indică zahărul lichid, gustările frecvente și somnul insuficient drept factori invizibili care sabotează rezultatele.

„Zahărul lichid, adică toate băuturile dulci, ronțăitul între mese și somnul insuficient. Acestea par detalii minore, dar au un impact major asupra greutății și sănătății. Băuturile dulci aduc calorii fără sațietate, gustările constante mențin organismul într-un consum continuu, iar lipsa somnului dereglează hormonii foamei și autocontrolul”, explică acesta.

Răzvan Șindelaru demontează și mitul metabolismului „stricat” odată cu vârsta

Răzvan Șindelaru demontează și mitul metabolismului „stricat” odată cu vârsta, susținând că realitatea este mai nuanțată.

„Cea mai mare confuzie este ideea că metabolismul „se strică” inevitabil odată cu vârsta. Studiile arată că, în realitate, metabolismul rămâne relativ stabil între aproximativ 20 și 60 de ani, iar după această vârstă scade treptat, nu brusc”, declară acesta.

El precizează că stilul de viață este, de cele mai multe ori, principalul responsabil pentru încetinirea arderilor.

„De cele mai multe ori, ceea ce numim „metabolism lent” nu este o problemă medicală, ci rezultatul stilului de viață: sedentarismul, pierderea masei musculare, somnul insuficient și dietele repetate. Mușchiul este un mare consumator de energie, iar atunci când îl pierdem, scade și consumul caloric zilnic”, afirmă autorul.

În completare, avertizează că dietele drastice pot agrava problema.

„Dietele drastice pot agrava situația, deoarece organismul se adaptează și devine mai eficient energetic. Nu avem neapărat un metabolism defect, ci unul adaptat la obiceiurile noastre. Vestea bună este că aceeași adaptabilitate funcționează și în sens pozitiv: prin mișcare, alimentație echilibrată și somn adecvat, metabolismul se poate îmbunătăți”, spune Răzvan Șindelaru.

În privința miturilor despre slăbit, el consideră că ideea dietelor temporare este una dintre cele mai păguboase.

„Cel mai mare mit despre slăbit este că dietele sunt soluția principală. Da, prin dietă poți slăbi, dar de cele mai multe ori doar pe termen scurt. Problema reală nu este cum slăbești, ci dacă reușești să menții rezultatele pe termen lung”, declară acesta.

Autorul atrage atenția că percepția schimbării ca fiind temporară garantează rezultate la fel de temporare.

„Mulți oameni spun „sunt la dietă”, ceea ce arată că schimbarea este percepută ca fiind temporară. Dacă este temporară, vor fi temporare și rezultatele. Nu ar trebui să existe „perioade de dietă”, ci un stil de viață care poate fi menținut permanent”, afirmă Răzvan Șindelaru pentru Capital.ro.

Rolul somnului și al stresului în transformarea corporală explicat de Șindelaru

Un alt punct central al cărții îl reprezintă rolul somnului și al stresului în transformarea corporală. Autorul explică faptul că lipsa odihnei afectează direct hormonii foamei și capacitatea de autocontrol.

„Somnul și stresul au un rol esențial în transformarea corporală și pot bloca rezultatele chiar și atunci când alimentația și antrenamentele sunt corecte. Lipsa somnului dereglează hormonii care controlează foamea și sațietatea: crește grelina, hormonul foamei, și scade leptina, hormonul sațietății. Astfel, apare o tendință naturală de a mânca mai mult, mai ales alimente bogate în zahăr și calorii”, declară acesta.

El adaugă că stresul cronic influențează acumularea de grăsime și comportamentele alimentare.

„Stresul cronic are efecte similare. Crește nivelul de cortizol, hormon care favorizează acumularea de grăsime, în special în zona abdominală, și poate afecta metabolismul și sensibilitatea la insulină. De asemenea, stresul împinge adesea către mâncat emoțional și către comportamente compensatorii”, afirmă Răzvan Șindelaru pentru Capital.ro.

În ceea ce privește principiul cu cel mai mare impact, autorul pledează pentru consecvență și adaptare individuală.

„Consecvența în lucruri simple are cel mai mare impact. Un stil de viață sănătos se bazează în principal pe trei piloni: somn, alimentație și mișcare”, declară acesta pentru reporterul de la Capital.ro.

El subliniază că nu există o soluție universală și că excesele, inclusiv cele de restricție, pot deveni contraproductive.

„Este important și să eliminăm excesele de orice fel, inclusiv excesele de restricție. O dietă foarte strictă poate deveni ea însăși un exces. Fiecare trebuie să își găsească varianta care i se potrivește, pentru că nu există o soluție universală”, afirmă Răzvan Șindelaru.

În viziunea sa, ceea ce nu poate fi menținut pe termen lung nu va produce rezultate durabile.

„Important este să existe mișcare constantă, chiar și sub formă de pași zilnici, și obiceiuri sustenabile. Ceea ce nu poate fi menținut nu va funcționa pe termen lung”, declară acesta.