Efectul clar al implementării normelor internaționale de contabilitate, IFRS, pentru sistemul bancar din România va fi trecerea de la sistemul de provizionare a creditelor neperformante de la RAS la IFRS, ceea ce va permite eliberarea unei sume considerabile de valută în piață, fapt recunoscut și de raportul de stabilitate BNR 2011.

„Trecerea la IFRS poate genera un impact asupra determinării cerințelor de capital pentru riscul de credit prin eliberarea de provizioane“, spune  Iancu Guda, macro­economic analyst Coface Romania. La ora actuală, regulamentul BNR permite diminuarea provizionului pentru creditele cu restanţe la plată doar în limita a 25% din valoarea garanțiilor, pe când standardele IFRS permit diminuarea expunerii cu întreaga valoare de piaţă a garanţiei.

Este vorba de un diferențial de 75% din valoarea garanțiilor aferente creditelor neperformante, fapt care va conduce la o eliberare suplimentară de capital, determinând creșterea activului net în valută. Pentru a se încadra în limitele reglementate, instituțiile de credit vor fi nevoite să recurgă la vânzarea de valută, antrenând potențiale efecte asupra pieței valutare, prin presiunile exercitate asupra cursului de schimb.

Provizioane de circa 7 miliarde de euro

Conform BNR, la finele anului trecut, băncile constituiseră provizioane în sumă de aproape 24 de miliarde de lei (5,6 miliarde euro) și peste 30 de miliarde de lei în primele trei trimestre din 2011. După cum subliniază Iancu Guda, o serie de bănci şi-au vândut parte din portofoliul de credite neperformante negarantate în anul 2010. Conform Asociației de Management al Creanțelor Comerciale (AMCC), volumul creanțelor cesionate în 2010 s-a ridicat la aproximativ 530 milioane de euro. „Diferențele cu cheltuielile cu provizioanele pentru deprecierea creditelor între cele două sisteme RAS – IFRS rămân semnificative, dar în ultimii doi ani de zile se observă o tendință de diminuare a diferenței dintre cele două sisteme, odată cu deteriorarea portofoliilor, precizează Guda.

Conform raportului de stabilitate pe 2011, BNR poate avea în vedere introducerea de filtre prudențiale suplimentare în momentul tranziției la IFRS.  Reprezentanții băncii centrale au refuzat însă să furnizeze orice fel de informații sau puncte de vedere și nu au anunțat nimic în acest sens. 

Deprecieri importante pentru euro

În concluzie, provizioanele totalizau 30 de miliarde de lei (6,8 miliarde de euro) după primele trei trimestre din 2011. Per total sistem, ponderea creditelor în valută este de 60%, iar volumul creditelor restante de 18% din totalul creditelor acordate. Potrivit acestor date, în linii mari, diferențialul care va fi eliberat de la data de 1 ianuarie 2012 (intrarea în vigoare a IFRS) din provizioane poate fi cuprins între 0,9 și 1,4 miliarde de euro, probabil un miliard de euro, dacă luăm în considerare că nu toate creditele sunt garantate. Problema este că, potrivit reglementărilor BNR, băncile comerciale nu au voie să rămână cu mai mult de 20% din capitalurile proprii în poziții deschise pe valută mai mult de trei luni (situație identică cu aceea din octombrie 2008 – celebrul atac asupra leului).
   
Din acest motiv, în primele trei luni ale anului viitor, va trebui ca băncile comerciale să vândă acest surplus de valută. Presiunea creată pe curs va conduce de astă dată la aprecierea leului, și nu la deprecierea lui, cum s-a întâmplat în toamna lui 2008. Atunci, BNR a intervenit în piață cu jumătate de miliard de euro, și cursul a fost reechilibrat prin scăderea cu 33 de bani, de la aproape 4 lei la 3,67 lei pentru un euro. Sumele fiind relativ similare, în primul trimestru am putea avea o apreciere a leului de până la 4 – 4,1 lei pentru un euro. Astfel, în 2012 am putea avea un curs mediu de 4,15 lei pentru un euro, cu un maxim de 4,4 lei și un minim de 4 lei pentru un euro.

1 mld. de euro va fi eliberat pe piața valutară în primul trimestru din 2012, datorită modificării sistemului de provizionare, apreciind leul cu circa 8%