Autoritățile au demarat planul privind prelungirea duratei de viață a reactorului 1 de la Cernavodă, pus în funcțiune în anul 1996. Acesta urmează să fie oprit în 2026 pentru retehnologizări, timp de doi ani, a declarat pentru Capital Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

Producătorul de energie Nuclearelectrica, care operează centrala nucleară din Cernavodă, este unul din cei mai mari producători de energie din România.

”Retehnologizarea Unității 1 a fost si este una dintre prioritățile mele de la preluarea mandatului. Este un proiect foarte complex, nu există noțiunea de întârzieri în asociere cu acest proiect. Proiectul este structurat în trei etape majore, după cum urmează, cronologic: În prima fază 2017-2021, definirea proiectului (tehnic, logistic, resurse umane) și extinderea numărului de ore de funcționare a Unității 1 (2017-2021). Această primă fază se va încheia cu realizarea Studiului de Fezabilitate”, a declarat pentru Capital Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

Extinderea numărului de ore de funcționare peste 210.000 asigură funcționarea Unității 1 pentru durata inițială proiectată de 30 de ani, în condițiile unei producții de energie electrică mai mari față de estimările din modelul economic utilizat la determinarea inițială a fezabilității proiectului CANDU, spune acesta.

”Se prelungește, astfel,  perioada de acumulări financiare interne din fluxurile generate de SNN, conducând la o reducere semnificativă a necesarului de finanțare bancară a retehnologizării (împrumuturi)”, adaugă Ghiță.

A doua fază este pregătirea implementării proiectului de retehnologizare și este stabilită pentru perioada 2021-2026, ceea ce implică elaborarea pachetelor de inginerie necesare documentării detaliate a modificărilor de proiect, semnarea contractelor pentru echipamentele cu ciclul lung de fabricație, obținerea tuturor autorizațiilor necesare începerii implementării proiectului de retehnologizare, amenajări și logistica premergătoare demarării  lucrărilor și pregătirea documentației și atribuirea contractului de inginerie, procurare și construcție (EPC). 

”Ultima fază este oprirea Unității 1 și derularea efectivă a proiectului de retehnologizare între decembrie 2026-decembrie 2028. Principalul avantaj este acela că, la finalul retehnologizării, Nuclearelectrica se va afla în posesia unei unități nucleare capabile să funcționeze la parametrii de proiect pentru încă un ciclu de viață (30 de ani), la costuri situate în jurul a 30-40% din cele pe care le-ar presupune construirea unui obiectiv similar nou. Prelungirea ciclului de funcționare a Unității 1 cu încă aproximativ 30 de ani vine și cu un impact pozitiv asupra realizării obiectivelor strategice ale României în ceea ce privește reducerea emisiilor de GES, asigurării stabilității și securității sistemului”, a subliniat șeful Nuclearelectrica.

 

Acesta a vorbit și de investiția în instalația de detrietere.

”Reducerea tritiului în moderator și în circuitul primar din reactor, ceea ce va permite reducerea costurilor pentru asigurarea radioprotecției personalului implicat în activitățile de retehnologizare a Unității 1.  Este un proiect de investiții aprobat de AGA, la un cost de 190 milioane euro.  Reducerea concentrației de tritiu și îmbunătățirea condițiilor de acces vor conduce  la o reducere a duratei opririi cu circa 40-50 de zile a retehnologizării Unității 1, cu impact direct asupra economicității proiectului”, a adăugat Ghiță.

Beneficiile acestei investiții sunt complexe, dincolo de proiectul major al retehnologizării, precizează el.

”Discutăm ca impact de: reducerea cheltuielilor conexe dezafectării; reducerea costurilor operaționale prin reducerea semnificativă a necesarului de materiale de radioprotectie; reducerea costurilor cu managementul deșeurilor rezultate din funcționarea normală a unităților; reducerea duratelor opririlor planificate; reducerea costurilor cu managementul deșeurilor rezultate din retehnologizare; reducerea costurilor retehnologizării prin reducerea semnificativă a necesarului de materiale de radioprotecție necesare pe durata opririi de retehnologizare. La aceste avantaje interne se adaugă veniturile din vânzarea tritiului și din vânzarea apei grele după detritiere”, a afirmat Cosmin Ghiță.

Acesta consideră că este un proiect de investiții major și trebuia să fie implementat.

”Eficientizam intern și valorificăm extern”, a menționat el.

 Unitatea 1 a centralei nucleare din Cernavodă a intrat în exploatare comercială în anul 1996, iar Unitatea 2 în anul 2007. 

Acţionarul majoritar al companiei este Ministerul Energiei, care are o participaţie de 82,49%.

Te-ar putea interesa și: