Consiliul Concurenței, autoritatea care a aplicat această amendă, una dintre cele mai mari din istoria instituției, a explicat, pentru Capital, care sunt motivele pentru care s-a ajuns aici.

Abia acum, devine clar că, ani de zile, mare parte a firmelor de asigurare precum și reprezentanții lor din Uniunea de profil nu au făcut decât să dea Consiliului Concurenței motive în plus să îi sancționeze. Se poate spune că, prin propriile declarații, au motivat mare parte din amenda aplicată de Concurență. Numai că, declarațiile comunicatorilor din firmele de asigurare erau firești, în contextul unei piețe libere, în care companiile urmăresc profitul. Nu întotdeauna, însă, ce este concurențial pentru economia de piață este și pentru birocrația Europeană.  Menționăm că investigația a luat în calcul perioada 2012-2016.

Baza legală care a permis Consiliului să aplice o amendă cumulată dce 53 de milioane de euro majorității firmelor de asigurare care vând RCA în România o constituie o decizie a Curții Europene de Justiție.

Această decizie definește, printre altele, și „încadrarea” firmelor amendate, adică “participarea la o practică concerctată”. În cazul de față, această practică a avut ca scop, potrivit Concurenței, majorarea tarifelor RCA.

“ Curtea Europeană de Justiţie (în cazul Dyestuffs) a definit practica concertată ca fiind o formă de coordonare între companii care, fără să fi ajuns la stadiul încheierii unui acord propriu-zis, substituie în mod conştient riscurile implicate de concurenţă cu o cooperare practică între ele.”, explică cei de la Consiliul Concurenței.

Concurența nu e ca  justiția: prezumția de nevinovăție nu funcționează. Este încurajată delațiunea

Legile conccurenței, aflăm de la consiliu, nu funcționează deloc pe aceleași principii ca legile generale. În primul rând, prezumția de nevinovăție nu există, ceea ce, reiese din comportamentul lor din toată această perioadă, firmele de asigurare par să nu fi știut. Mai mult, legile concurenței încurajează delațiunea, după cum s-a văzut și în cazul Euroins  care, pentru că a recunoscut, a luat o amendă de 5-6 ori mai mică decât ceilalți. Concret, iată ce spune concurența.

 

“Conform jurisprudenţei europene, se poate prezuma că firmele care iau parte la o practică concertată şi rămân active pe piaţă iau în considerare informaţiile schimbate cu concurenţii atunci când îşi stabilesc comportamentul pe piaţă. Sarcina de a dovedi contrariul revine părţilor implicate. Singurul mod de a răsturna prezumţia menţionată mai sus este prin distanţare publică a unei părţi faţă de discuţiile cu obiect anticoncurenţial, lucru care în cazul practicii facilitate de UNSAR nu s-a întamplat“

Și-au săpat singuri groapa, crezând că își fac un bine

Așadar, odată ce au apucat să participe la o discuție în care s-a pus problema unor majorări de tarife, singura cale de scăpare a asigurătorilor era să iasă în public și să declare că sunt împotriva majorărilor de tarife pentru RCA.

Ori, în toată perioada dintre 2012 și 2017, firmele de asigurare care controlau  UNSAR- adică toate mai puțin Astra Asigurări și Carpatica Asig (ajunse în faliment inclusiv pentru că practicau tarife prea mici) plus City Insurance (care nu era membră UNSAR)- au avut un discurs clar în sensul majorării tarifelor.

Au fost chiar situații în care societățile care vindeau  la prețuri sub medie au fost acuzate, cu subiect și predicat, că practică tarife de dumping și pun astfel în pericol stabilitatea pieței.

Pe de altă parte, ne spune Consiliul Concurenței, chiar și firmele care practicau tarife mult sub piață au avut partea lor de vină.

“ Companiile Astra şi Carpatica au participat la întâlnirile în cadrul cărora s-a realizat un schimb de informaţii cu privire la intenţiile viitoare de majorare a tarifelor RCA, fără a se distanţa public faţă de cele discutate De asemenea, există probe cu privire la anumite creşteri periodice (cu periodicitate identică) ale tarifelor RCA de către cele 2 societăţi… Chiar dacă în piaţă au rămas în continuare 2 categorii de asigurători RCA, cei cu preţuri mai mici şi cei cu preţuri mari, societăţile din ambele categorii au majorat tarifele practicate fără teama că îşi vor pierde clienţii, pe o piaţă pe care preţul era principalul criteriu de selecţie.”, ne-au explicat specialiștii Concurenței.

 

Firmele de asigurare își scriau singure amenda

Motivul pentru care majorau prețurile “fără teamă” este, spune Consiliul Concurenței, faptul că în cadrul UNSAR au avut loc întâlniri în care s-a discutat despre majorarea tarifelor ca metodă pentru recuperarea pierderilor înregistrate în anii precedenți.

“ Practica concertată investigată a fost iniţiată în contextul existenţei unui război al preţurilor pe piaţa RCA din România în perioada 2010 – 2011, război care a afectat situaţiile financiare ale societăţilor de asigurare. Acestea au identificat ca soluţie majorarea tarifelor şi au discutat acest lucru cu ocazia unei întâlniri din cadrul UNSAR.”, transmite Concurența.

Foarte interesant este că această explicație, care până la urmă a devenit motiv pentru amendă, era folosită exact de comunicatorii asigurătorilor pentru a justifica creșterile de tarife. În 2015-2016, când tarifele RCA chiar explodaseră, ca urmare a falimentelor Astra Asigurări și Carpatica, comunicatorii UNSAR și , mai ales, cei ai multinaționalelor din domeniu au promovat asiduu mesajul: “ După ani de pierderi, este timpul să facem și profit!”, motivând chiar cu cifre acest mesaj.

Practic, firmele de asigurare și-au scris singure amenda. Mai puțin Astra Asigurări și Carpatica, care au ajuns în faliment plus Euroins, care a recunoscut fapta și care oricum nu comunică, în general.

 

 

 

 

 

 

 

 

Te-ar putea interesa și: