1. Pentru prima oara, bugetul a fost depus in Parlament in luna octombrie. Marea noutate a acestui proiect de buget sta in felul in care este fundamentata cresterea economica. Din cauza evenimentelor externe, cifra a fost deja ajustata de catre ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, de la 5% la 4,8%, dar este de asteptat ca aceasta crestere sa vina din consumul populatiei, si nu din exporturi, ca pana acum. Calculele Guvernului sunt corecte. Europa, principala destinatie a exporturilor romanesti isi incetineste cresterea si, inevitabil, puterea de a absorbi marfurile livrate de firmele romanesti; noi piete de desfacere nu se prefigureaza pentru viitorul apropiat. Singura modalitate de a obtine crestere economica in aceasta conjunctura este impulsionarea consumului intern, prin marirea veniturilor populatiei. Cu alte cuvinte, Guvernul mizeaza pe faptul ca, daca reduce putin fiscalitatea, in buzunarul romanului vor ramane mai multi bani, bani care vor fi folositi pentru cumparaturi si vor creste vanzarile si productia. Pe de alta parte, marele pericol care pandeste bugetul sta in structura cheltuielilor. Ideea de baza este aceea ca vor scadea cheltuielile prin reducerea numarului de angajati din sectorul bugetar. Daca cei peste 6.000 de oameni nu vor disparea din sistemul bugetar, deficitul prognozat de Guvern este intr-un real pericol. In plus, proiectul prevede ca deficitul bugetului va fi finantat din incasarile din privatizare, in asa fel incat sa scada ponderea imprumuturilor facute de Ministerul Finantelor la bancile romanesti. Din nou, veniturile din privatizare depind in mare masura de ofertele venite de la investitorii straini si, daca, pe plan mondial, planurile de investitii se restrang si se regandesc, actualul Guvern de la Bucuresti ar putea avea mari probleme cu finantarea deficitului si, implicit, cu nivelul dobanzilor si al inflatiei.

2. Arestarea traficantilor si reducerea importurilor de droguri din Afganistan au creat o adevarata isterie in randul dependentilor de heroina. De abia acum iese la iveala dimensiunea pe care consumul de droguri o are in Romania si neputinta autoritatilor de a tine sub control acest fenomen. Rapoartele internationale au aratat, in multe randuri, ca pe teritoriul Romaniei trec unele dintre cele mai importante rute ale traficantilor internationali, fara ca acest lucru sa constituie un semnal de alarma pentru autoritatile romane.

3. Graul a fost insamantat pe doar 33% din suprafata. In conditiile in care bugetul nu prevede ajutoare importante pentru agricultura, dar specifica faptul ca va fi introdus impozitul pe teren si pe venitul agricol, incepand cu anul viitor, s-ar putea ca Romania sa treaca printr-o perioada dificila, din punct de vedere al productiei agricole.

4. Anul 2002 va marca liberalizarea comertului cu Uniunea Europeana, adica desfiintarea taxelor vamale pentru o serie de produse ale industriei. Doua sunt efectele posibile: in primul rand, companiile romanesti vor fi supuse unei concurente dure cu firmele din Occident. Pentru a supravietui, vor avea nevoie de investitii in tehnologie, de o regandire a produselor si de reduceri de cheltuieli. Toate acestea se traduc in bani: fie vor scadea profiturile din cauza investitiilor, fie vor scadea incasarile din cauza ca vanzarile firmelor din Romania nu vor tine pasul cu importurile. In ambele variante, incasarile la buget vor fi, probabil, afectate. Deloc de neglijat, un alt efect va fi, probabil, cresterea importurilor din Uniunea Europeana, cu efecte asupra deficitului comercial si al celui de cont curent.