Eurobondurile asteapta vremuri mai bune

iunie, nu va mai fi redeschisa, cu toate ca Executivul autorizase Ministerul Finantelor sa imprumute anul acesta inca 300 milioane de euro. Mai multe semnale au dat de inteles ca, de data aceasta, ce-i prea mult strica. Bondurilor romanesti nu le ramane decat sa astepte un moment mult mai bun, in 2004, dupa o eventuala imbunatatire a ratingurilor de tara, cand va fi lansata o emisiune de un miliard de euro. In ultima perioada a devenit regula: statul se imprumuta „cu succes” pe pietele internati

iunie, nu va mai fi redeschisa, cu toate ca Executivul autorizase Ministerul Finantelor sa imprumute anul acesta inca 300 milioane de euro. Mai multe semnale au dat de inteles ca, de data aceasta, ce-i prea mult strica. Bondurilor romanesti nu le ramane decat sa astepte un moment mult mai bun, in 2004, dupa o eventuala imbunatatire a ratingurilor de tara, cand va fi lansata o emisiune de un miliard de euro. In ultima perioada a devenit regula: statul se imprumuta „cu succes” pe pietele internationale, in timp ce pe piata interna nu reuseste sa plaseze mai nimic din emisiunile de titluri. Pentru Ministerul Finantelor, imprumuturile externe au avut avantajul de a fi mai „ieftine” decat cele interne, unde bancile nu s-au aratat dispuse sa imprumute statul nici dupa ce dobanzile, cu cateva puncte sub cele oferite de BNR, au inceput sa creasca. In aceste conditii, finantarea deficitului bugetar, care trebuia sa se faca jumatate din surse externe si jumatate de pe piata interna, a ajuns sa se realizeze preponderent din surse externe. Prea mult de pe piata externa si cu o datorie publica interna „jignitor de mica, numai 6% din PIB”, a avertizat recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Situatia reflecta neincrederea bancilor romanesti in respectarea tintelor oficiale de inflatie si a determinat eforturi mari din partea bancii centrale pentru sterilizarea excesului de lichiditate din piata. Avertismentul guvernatorului BNR a venit imediat dupa ce ministrul Mihai Tanasescu anuntase intentia de redeschidere a emisiunii de 700 milioane de euro si de crestere a imprumuturilor externe in 2004. Acelorasi anunturi le-a urmat o decizie a grupului J.P. Morgan, de a reduce expunerea pe Romania si de a creste expunerea pe Bulgaria, intr-un portofoliu indicativ de bonduri ale pietelor emergente. Intr-un astfel de portofoliu „model”, J.P. Morgan considera ca trebuie sa intre mai putine bonduri romanesti, in conditiile in care preturile actuale din piata reflecta deja majoritatea stirilor pozitive pe termen scurt referitoare la tara noastra si exista putin loc de imbunatatiri viitoare pana la urmatoarea apreciere a ratingurilor de catre agentiile Moody’s si Fitch. Semnalele au avut rezultat. „Nu vom mai iesi pe piata anul acesta”, a anuntat Tanasescu, precizand ca ultimele evaluari si rectificarea bugetara au aratat ca toate cheltuielile pana la finele anului pot fi acoperite din alte surse externe. De altfel, la capitolul deficit bugetar, Finantele au reusit chiar sa „supraperformeze” anul acesta, in parte si datorita faptului ca unele ministere au ramas in urma cu cheltuielile. Semnalul transmis pietelor externe – stam bine, nu mai avem nevoie sa imprumutam in plus – ar trebui sa ajute si emisiunea de eurobonduri de un miliarde de lei din 2004.