Numai 4% din cetăţenii europeni s-au stabilit vreodată într-o altă ţară din cadrul Uniunii Europene şi mai puţin de 3% au emigrat într-un alt stat din afara UE.

Acesta este rezultatul unui studiu publicat recent de către Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, al cărui principal finanţator este Comisia Europeană. În ceea ce ne priveşte, autorităţile de la Bucureşti au declarat că se aşteaptă ca în primul an după aderare mai puţin de 3% (aproximativ o jumătate de milion) din români să emigreze într-unul din statele europene.

Printre cei mai „mobili“ europeni se numără locuitorii ţărilor nordice: Danemarca, Suedia şi Finlanda, cei din Ţările Baltice – Estonia, Lituania şi Letonia, precum şi britanicii şi olandezii. La polul opus, se află cei din Malta, Grecia, Italia, Portugalia, Austria şi Slovacia.

Conform datelor furnizate de  Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, în România, 60% din persoanele care intenţionează să emigreze au vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, 20% se încadrează în grupa de vârstă 25-39 de ani şi 16% au între 40 şi 54 de ani. Dintre aceştia, 58% sunt bărbaţi şi 42%, femei. În schimb, în Ungaria, Cehia şi Slovacia, raportul se inversează, 64% din persoanele de sex feminin manifestându-şi dorinţa de a-şi părăsi ţara şi numai 36% din bărbaţi intenţionând să emigreze.
Dintre românii care vor să îşi caute de lucru într-o altă ţară europeană, 32 de procente sunt angajaţi, 20% sunt şomeri şi 35% sunt studenţi. În ceea ce priveşte Polonia, 52% din tinerii care se află pe băncile facultăţilor intenţionează să emigreze, fiind cel mai mare procentaj înregistrat în statele europene.

De ce vor să plece românii? Aproximativ 54% din românii şi bulgarii intervievaţi vor să emigreze din motive financiare, 14%, fiindcă nu sunt mulţumiţi de actuala locuinţă şi 11 procente, deoarece condiţiile de muncă sunt nesatisfăcătoare.

În ceea ce-i priveşte pe locuitorii vechilor state ale Uniunii Europene, motivele pentru care sunt dispuşi să-şi părăsească ţara sunt legate de condiţiile climatice nefavorabile, de dorinţa de a schimba mediul şi de a întâlni alte persoane. Câştigurile salariale sunt mai puţin invocate ca o cauză a emigrării.

Studiul arată că cetăţenii statelor din cadrul Uniunii Europene părăsesc casa părintească în jurul vârstei de 21 de ani (danezii cel mai devreme, la 20 de ani, iar italienii, cel mai târziu, la 27 de ani). Astfel, majoritatea europenilor îşi găsesc primul loc de muncă în jurul vârstei de 19 de ani.

În ceea ce priveşte mobilitatea, aproximativ 8% din europeni şi-au schimbat locul de muncă în ultimul an, 32 de procente în ultimii cinci ani şi 43% intenţionează să îşi caute un alt loc de muncă în următorii cinci ani. În medie, 23% din europeni nu şi-au schimbat niciodată angajatorul, pe primul loc situându-se maltezii (42%), iar pe ultimul, danezii (7%). De altfel, 73% din locuitorii Danemarcei intenţionează să-şi schimbe locul de muncă în următorii cinci ani, procentul depăşind cu mult media din Uniunea Europeană (42%). Cetăţenii europeni care au de gând să-şi schimbe locul de muncă intenţionează să-şi caute altul în acelaşi oraş sau în aceeaşi regiune (18%), 7%, în altă regiune, 3%, în cadrul Uniunii Europene şi numai 2%, în afara Uniunii. Cei mai dispuşi să migreze sunt studenţii, 12% din aceştia intenţionând să plece într-o altă ţară a UE şi 6% într-un alt stat din afara Uniunii Europene. Surprinzător sau nu, cei mai mulţi dintre cei care intenţionează să îşi părăsească ţara sunt părinţii singuri (35%), urmaţi de persoanele necăsătorite (30%).

Cum privesc cetăţenii Europei oportunitatea de a schimba locul de muncă? Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani consideră că mobilitatea este bună şi chiar necesară o dată la câţiva ani, iar cei între 55 şi 64 de ani cred că nu te mai poţi fixa într-un singur loc de muncă până la pensie.

Libertatea de mobilitate este unul dintre drepturile fundamentale garantate de legile comunitare. Comisia Europeană a declarat că 2006 este „Anul european al mobilităţii muncitorilor“. De aceea, în acest an, Uniunea Europeană a alocat două milioane de euro pentru proiecte-pilot, care să faciliteze mobilitatea geografică şi cea de pe piaţa muncii a lucrătorilor şi a familiilor acestora şi să realizeze transferul de forţă de muncă între diferite sectoare, regiuni şi state. 

35%
din studenţii români chestionaţi vor să emigreze într-o ţară din cadrul UE, cu 17% mai puţin decât studenţii polonezi, care sunt cei mai dornici să-şi părăsească ţara

Te-ar putea interesa și: