În ţările dezvoltate ale UE, până la 60% din populaţie locuieşte cu chirie. Procentajul românilor care locuiesc în case proprietate personală este de circa 80%, în vreme ce în vestul Europei, cel mult 65% din populaţie deţine imobile în proprietate, relevă un studiu recent al Institutului pentru Locuinţe din Viena. Cum se explică situaţia?

România este depăşită în privinţa numărului de proprietari de locuinţe doar de Ungaria (93%) şi de Bulgaria (91%). În Suedia, însă, doar 40% din populaţie deţine locuinţe proprietate personală, o pondere ceva mai mare, de circa 43%, fiind înregistrată în Germania. Potrivit unei analize a Urban Land Institute, în ţările al căror nivel de trai este ridicat, precum Suedia, Danemarca sau Germania, există un procentaj mai ridicat al chiriaşilor faţă de cel al proprietarilor, spre deosebire de România, Ungaria, Bulgaria sau Cehia, unde raportul este invers.

În Occident, între 35% şi 55% din populaţie locuieşte cu chirie, din diferite motive, cum ar fi, de pildă, acela că unii dintre ei refuză, pur şi simplu, să-şi asume responsabilităţile legate de deţinerea unei proprietăţi. Românii însă contrastează flagrant, una dintre trăsăturile naţionale, specifice, fiind dorinţa lor de a fi, ori de a deveni proprietari cu „patalama“. „E un lucru absolut normal. În România, cea mai mare lovitură a fost acel dement act al comuniştilor, care s-a numit naţionalizare. Am fost o ţară agrară, iar primul lucru pe care-l făceau oamenii era o locuinţă. Asta înainte de toate“, explică situaţia, pentru Capital, psihologul Florin Tudose. „Să nu uităm faptul că întotdeauna noi ne-am dorit o casă, iar traiul în comun, la bloc, a însemnat o altă traumă“, continuă acesta.

Principalii factori care influenţează procentajul proprietarilor din total populaţie sunt oferta de locuinţe, standardele în construcţii, dar şi politicile fiscale. În Marea Britanie sau Olanda, de exemplu, statul încurajează închirierea, prin facilităţi fiscale, acestea fiind unul dintre motivele pentru care piaţa închirierilor a luat avânt. Totodată, aceasta este bine reglementată. Dacă în România nivelul chiriilor considerate suportabile depăşeşte salariul minim pe economie, în celelalte ţări din UE, unde veniturile sunt net superioare, costurile nu depăşesc 20-30% din salariu.

Nici la spaţiul de locuit nu stăm prea bine

78-8474-1.jpgRitmul de majorare a ofertei din sectorul rezidenţial autohton este mult în urma celui în care se construieşte în UE. Anul trecut, de exemplu, raportul de locuinţe noi a fost de 1,8 la 1.000 de locuitori, de circa trei ori mai mic faţă de media Uniunii. Practic, ne depăşesc nu numai ţări precum Spania sau Irlanda, unde raportul este de 15/1.000 de locuitori, deci de aproape zece ori mai mare, dar şi Ungaria (cu 4,1), Polonia (cu 3,1) sau Cehia (cu 2,9) ne depăşesc în ceea ce priveşte numărul de case construite. O altă carenţă a locuinţelor românilor este reprezentată de spaţiul de locuit. Potrivit studiului Institului pentru Locuinţe din Viena, spaţiul de locuit al românilor este mai mic de jumătate faţă de ceea ce are la dispoziţie un european. În esenţă, faţă de cei aproximativ 15 metri pătraţi de care beneficiază un român, un britanic, un german sau un francez are la dispoziţie circa 36 de metri pătraţi. „Locuinţele românilor? Aceste case de tip „nechezol“ nu sunt cea mai bună soluţie, dar atât avem deocamdată. De altfel, la noi, după 1990, au apărut tot felul de distorsiuni ale ideii de proprietate, iar rezultatele se simt acum“, conchide Florin Tudose. Totuşi, prognozele specialiştilor indică o oarecare îmbunătăţire a situaţiei, pentru anul acesta raportul de locuinţe noi la mia de locuitori fiind estimat la 2,3.

Şi preţurile unităţilor locative vor continua să crească, atât în cazul celor vechi, cât şi pentru cele noi, media fiind de 10% – 15%, o echilibrare a cererii cu oferta fiind greu de realizat în următorii ani, consideră experţii imobiliari. Cea mai consistentă majorare a preţurilor, de aproximativ 20%, se va înregistra pentru proiectele destinate celor cu venituri medii, iar cea mai mică va apărea pe segmentul caselor de lux, de doar 5%, deoarece în acest caz, oferta începe să se echilibreze cu cererea.

 

Home, sweet home

80% din populaţia României are acte de proprietate pentru casă

Te-ar putea interesa și: