„Este un proiect de lege prin care ne propunem să completăm arhitectura sistemului de pensii din România. Ce anume vom propune în această lege? Două Directive europene. Una care să creeze cadrul legal pentru activitatea şi supravegherea instituţiilor care furnizează servicii de pensii ocupaţionale şi altă Directivă prin care avem posibilitatea să creştem mobilitatea lucrătorilor în statele membre prin acest cadru, prin îmbunătăţirea dobândirii şi păstrării dreptului la o pensie suplimentară.(…) Vom autoriza funcţionarea acestor administratori şi a fondurilor de pensii ocupaţionale. Vom supraveghea activitatea lor. Iar prin crearea acestui cadru legislativ putem permite obţinerea unei pensii ocupaţionale suplimentare. Trebuie să facem precizarea: este o pensie suplimentară distinctă şi în completarea tipurilor de pensie existente la această dată în România. Este o pensie facultativă, prin care se dă posibilitatea angajatorilor să decidă şi să stabilească o astfel de pensie pentru angajaţii lui. Angajatul doar dacă doreşte poate participa şi el la această schemă, este o pensie pe care angajatorul o poate crea, un beneficia pe care angajatorul îl poate crea pentru angajaţii lui”, a explicat Budăi, întrebat dacă va apărea un nou tip de pensie.

Conform Notei de fundamentare a proiectului, postat pe site-ul MMJS, actul normativ transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (IORP) cu termen de implementare 13 ianuarie 2019. 

„Prin elaborarea cadrului legislativ pentru organizarea şi funcţionarea fondurilor de pensii ocupaţionale se creează premisele pentru obţinerea unei pensii ocupaţionale, suplimentară, distinctă şi în completarea tipurilor de pensii acordate în cadrul sistemelor de pensii din România. Prin prezentul proiect de lege se stabilesc elementele necesare înfiinţării schemelor de pensii ocupaţionale şi ale fondurilor de pensii ocupaţionale, inclusiv aspectele legate de administrarea acestora. Componenta de pensii ocupaţionale este prevăzut a fi facultativă. Astfel, potrivit proiectului de lege, iniţiativa constituirii unui fond de pensii ocupaţionale aparţine exclusiv unui administrator autorizat în timp ce schema de pensii este stabilită de către fiecare angajator care doreşte şi are capacitatea financiară să ofere angajaţilor săi astfel de beneficii”, se menţionează în document. 

 

Conform proiectului, la un fond de pensii ocupaţionale pot participa angajaţii unuia sau ai mai multor angajatori. Toate informaţiile privind schema de pensii ocupaţionale sunt furnizate de către angajator, iar toate informaţiile privind prospectul sunt furnizate de către administrator. Angajatorul reprezintă participanţii la fond de pensii ocupaţionale în relaţia cu administratorul, negociază şi semnează contractul de administrare cu un administrator autorizat de Autoritate. Administratorul reprezintă fondul în raporturile cu terţii, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti şi este obligat să informeze angajatorul despre activitatea desfăşurată. 

În cazul în care un angajator decide să stabilească o schemă de pensii ocupaţionale, acesta are obligaţia să ofere schema tuturor angajaţilor săi şi să vireze contribuţii. Angajatul poate participa, dacă doreşte, conform schemei. Angajatorul poate stabili cuantumuri diferenţiate de contribuţie proprie pentru angajaţii săi pe criterii de vechime, funcţie sau drepturi salariale. 

Participantul la un fond de pensii ocupaţionale poate fi orice persoană care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi care îndeplineşte condiţiile prevăzute în schema/prospectul fondului de pensii ocupaţionale. 

Contribuţiile angajatorului şi ale angajatului se datorează, se colectează şi se virează de către angajator pe baza numelui, prenumelui şi a codului numeric personal al participantului. 

Cheltuielile suportate de fond şi legate de administrare sunt: comisionul de administrare, comisionul de depozitare, comisioanele de tranzacţionare, comisioanele bancare şi onorariul pentru auditul situaţiilor financiare ale fondului. 

Prin crearea mecanismelor de evidenţă pe conturi individuale, participantul poate să-şi transfere valoarea activului personal de la un fond/fonduri la un alt fond de pensii ocupaţionale sau facultative, fără penalităţi. De asemenea, participantul poate să-şi păstreze calitatea de participant la toate fondurile, urmând a le cumula la momentul deschiderii dreptului de pensie. 

Administratorul are obligaţii de raportare către Autoritatea de Supraveghere Financiară precum şi obligaţii de informare către participanţi şi angajatori. 

 

„Introducerea unei noi componente de pensie privată aduce beneficii la realizarea pe termen lung a obiectivului sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii prin scăderea presiunii exercitate asupra acestuia. De asemenea, se asigură un aport de capital pe piaţa internă, prin investirea în economia reală, cu efecte pozitive asupra creşterii economice. Atribuţiile şi prerogativele legate de reglementarea, autorizarea, supravegherea şi controlul activităţii entităţilor care fac obiectul acestui proiect cad în sarcina Autorităţii de Supraveghere Financiară (A.S.F.), care va avea ca obiectiv protejarea intereselor participanţilor şi beneficiarilor la fondurile de pensii ocupaţionale”, se mai precizează în Nota de fundamentare.

Te-ar putea interesa și: