Eşecul reabilitării: Deşi se termoizolează doar jumătate din apartamentele promise, tot e cel mai bun rezultat din ultimii şase ani

„MDRAP a alocat, în 2018, 20 milioane de lei, pentru finantarea a 12.500 unități locative din 22 UAT; se estimează finalizarea lucrărilor pentru 6.428 unitati locative, pana la sfarsitul anului. La acestea, se adaugă 1.774 unitati locative din 15 uat-uri, finalizate la sfarsitul anului 2017“, se arată în bilanţul de final de mandat al ministrului Paul Stănescu.

Clădirile din România sunt responsabile pentru 45% din consumul total de energie al ţării, iar aproximativ 75% dintre ele nu sunt eficiente energetic, se arată în Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale. Locuinţele sunt responsabile pentru 84% din consumul de energie generat de clădiri, iar 2,4 milioane de apartamente necesită renovare şi reabilitare termică, se mai arată în document.

Noile ţinte impuse de Uniunea Europeană şi asumate de România prevăd o reducere a consumului de energie cu minim 27% până în 2030. Pentru a realiza acest lucru, autorii strategiei au estimat că ar fi necesare investiţii din bani publici de minim 3,2 mld. euro între 2008 şi 2030 în eficientizarea energetică a clădirilor vechi.

În cei nouă ani de funcţionare, prin programele de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe s-au cheltuit circa 565 mil. euro, echivalentul a 17,6% din suma prognozată, ceea ce înseamnă că pentru a rămâne în graficul propus ar trebui sporit bugetul anual de investiţii în renovare la circa 220 mil. euro, potrivit calculelor Capital, bazate pe bugetele comunicate de MDRAP. Calculul include fonduri de stat, de la primării şi bani europeni.

Bugetul ministerial şi valoarea cumulată a contractelor semnate pe fonduri europene indică, pentru acest an, o sumă de circa 140 mil. euro direcţionată spre reabilitarea termică a blocurilor. Pe lângă faptul că este cu 36% sub nivelul planificat, valoarea deconturilor la final de an ar putea fi şi mai mică, dacă analizăm tiparul ultimilor ani.

Dependenţa de UE

Până acum au trecut prin reabilitare termică circa 170.000 de apartamente, adică abia 7% din locuinţele care necesită renovare. Un calcul simplu arată că, în acest ritm, ar fi nevoie de peste 119 ani pentru reabilitarea tuturor apartamentelor care necesită astăzi intervenţie.

Situaţia este şi mai dramatică, deoarece se constată o încetinire gravă a programului de reabilitare termică. Anul trecut au fost renovate circa 1.700 de apartamente cu bani de la bugetul de stat, o scădere de peste 40% comparativ cu rezultatul din 2016 şi unul dintre cei mai slabi ani din istoria programului. Mai exact, ministerul a propus spre finanţare reabilitarea termică a circa 6.000 de apartamente şi a alocat un buget de 20 mil. lei. La final de an a decontat doar o treime din bani şi a realizat doar un sfert din numărul de locuinţe propuse.

Chiar dacă bugetul de stat alocat acestui program în 2018 este identic cu cel de anul trecut, ministerul dezvoltării a propus finanţarea lucrărilor de execuţie a 241 de blocuri cu 12.475 de apartamente, aproximativ dublu faţă de planul anului anterior.

Speranţa stă, totuşi, în fondurile europene. Pentru programul de reabilitare termică au fost semnate 47 de contracte în valoare totală de 611,55 mil. lei din fonduri europene. Mai bine de jumătate din aceste contracte au fost semnate cu Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiţă. De altfel, Sectorul 3 este unul dintre cele mai eficiente din ţară în accesarea fondurilor europene pentru acest tip de lucrări. În 2016 au fost renovate 231 de blocuri din fonduri europene, iar anul trecut 170 de imobile doar în Sectorul 3.