Friedrich Merz nu a fost ales cancelar al Germaniei

Camera inferioară a Parlamentului german, Bundestagul, are la dispoziție 14 zile pentru a vota un nou cancelar, fie reconfirmându-l pe Friedrich Merz, fie susținând un alt candidat care să obțină majoritatea absolută.

Deși blocul conservator CDU-CSU condus de Merz a ieșit câștigător în alegerile naționale din februarie, cu 28,5% din voturi, rezultatul nu este suficient pentru a guverna singur, necesitând sprijinul cel puțin al unui partener de coaliție.

Friedrich Merz a încheiat un acord de coaliție cu Partidul Social-Democrat (SPD), care a înregistrat un scor istoric negativ de doar 16,4% – cel mai slab rezultat din perioada postbelică a Germaniei.

Cu toate acestea, rezultatul votului din Bundestag a reprezentat un eșec major și stânjenitor pentru Merz. Deși coaliția formată din CDU/CSU și SPD deținea teoretic 328 de voturi în Parlament, Merz a primit doar 310 – cu 18 mai puține decât se estimase și, mai important, cu șase sub pragul necesar pentru a fi confirmat în funcția de cancelar.

Situație fără precedent în istoria Republicii Federale

Votul a fost secret, iar presa germană subliniază că un asemenea eșec nu are precedent în istoria Republicii Federale.

Julia Kloeckner, președinta Bundestagului, a decis suspendarea ședinței parlamentare pentru a oferi partidelor reprezentate în legislativ timpul necesar unor consultări privind pașii următori.

Există posibilitatea ca un nou vot să fie organizat chiar în cursul zilei de marți, dacă liderii grupurilor parlamentare ajung rapid la un acord.

Cum este ales cancelarul Germaniei

Pentru ca un candidat să fie ales în funcția de cancelar federal, acesta trebuie să obțină o majoritate absolută în Bundestag – adică cel puțin 316 voturi din totalul de 630 de membri. Această condiție este cunoscută drept „majoritatea cancelarului”.

Dacă niciun candidat nu atinge acest prag în primul tur de scrutin, se organizează un al doilea tur. Momentul exact al acestuia nu a fost stabilit încă, întrucât partidele parlamentare poartă discuții pentru a decide cum vor proceda în continuare. Bundestagul are un interval de 14 zile pentru a desemna un alt candidat cu sprijinul majorității absolute.

Legea fundamentală (articolul 63, alineatul 3) nu limitează numărul de tururi în această perioadă, însă rămâne obligatorie atingerea majorității absolute.

Dacă nici după cele 14 zile nu se reușește alegerea cancelarului, se intră în a treia etapă: are loc un nou vot imediat, iar candidatul cu cele mai multe voturi – adică o majoritate relativă – este declarat câștigător. Dacă în această etapă candidatul reușește să obțină totuși majoritatea absolută, președintele federal este obligat să-l numească cancelar în termen de șapte zile. În cazul unei majorități relative, președintele are două opțiuni: poate numi candidatul în funcție sau poate dizolva Bundestagul (articolul 63, alineatul 4).

Vid politic major în centrul Europei

Noul cancelar ar fi trebuit să fie numit oficial de președintele Frank-Walter Steinmeier și să depună jurământul în fața Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului german. În acest context, presiunea asupra lui Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este uriașă, mai ales în urma destrămării coaliției tripartite conduse de cancelarul social-democrat Olaf Scholz, în noiembrie anul trecut. Această prăbușire a lăsat un vid politic major în centrul Europei, într-un moment în care regiunea se confruntă cu multiple crize.

„Oamenii cer Germaniei să conducă de mult timp și nu mai există loc pentru a nu da curs acestui apel”, a subliniat Sudha David-Wilp de la German Marshall Fund din SUA, într-o declarație pentru Reuters.

Ea a adăugat: „Tot ceea ce a stat la baza Germaniei postbelice în ultimele opt decenii nu mai este valabil, fie că este vorba de piețe deschise și liber schimb, fie că este vorba de prezența de securitate a SUA în Europa.”

Germania, sub amenințarea celui de-al treilea an de recesiune după tarifele impuse de Donald Trump

Un război comercial global, provocat de tarifele de import drastice impuse de președintele american Donald Trump, amenință cu un al treilea an de recesiune pentru cea mai mare economie a Europei. Germania se confruntă deja cu pierderea gazului rusesc ieftin, ca urmare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, și cu o rivalitate economică tot mai mare din partea Chinei.

În același timp, Trump a amenințat că nu va sprijini membrii alianței NATO, ceea ce l-a determinat chiar și pe liderul CDU, Friedrich Merz, să pună sub semnul întrebării fiabilitatea Statelor Unite și să facă apel la Europa pentru a-și întări propriile capacități de apărare.

În acest context, acordul de coaliție germană a propus măsuri pentru stimularea creșterii economice, inclusiv reducerea impozitelor pe profit și scăderea prețurilor la energie. De asemenea, coaliția a subliniat angajamentele ferme de susținere a Ucrainei și de majorare a cheltuielilor militare.