Eroarea majoră a lui Mugur Isărescu. Decizia Băncii Naționale dă România înapoi: „BNR greșește grav”
SURSA FOTO: Dreamstime
Economia României nu a înregistrat creșteri semnificative în ciuda cheltuielilor guvernamentale masive, susține Andrei Caramitru. Acesta atribuie stagnarea lipsei de competitivitate, nivelului redus de implicare în muncă și comportamentelor de consum care nu susțin investițiile interne, propunând deprecierea leului ca soluție pentru relansarea economiei.
Andrei Caramitru arată motivul pentru care România stagnează economic
Într-o postare recentă pe rețelele sociale, Andrei Caramitru oferă o analiză critică a situației economice actuale a României.
El ridică întrebări despre motivele pentru care economia nu a crescut semnificativ, în ciuda intervențiilor masive ale statului prin cheltuieli și injecții de capital în piață.
Potrivit acestuia, răspunsurile sunt legate de lipsa de productivitate, o cultură a consumului ostentativ și o structură fiscală dezechilibrată.

Creșteri salariale fără acoperire în competitivitate
Caramitru remarcă faptul că salariile din România au cunoscut o creștere accelerată, media netă depășind pragul de 1.000 de euro.
Acest nivel se traduce printr-un cost de peste 2.000 de euro lunar per angajat pentru companii. În opinia sa, această povară afectează competitivitatea firmelor românești în raport cu cele din Vest, mai ales în sectoarele cu salarii reduse.
Salariile au crescut masiv, până la peste 1000 de eur net în medie. Asta înseama un cost de 2000 de eur pe lună pentru firma. Deja mult. Nu mai suntem cine știe ce competitivi cu cei din vest . În special pe salariile mici.
Românii nu participă destul de mult la piața muncii
Un alt punct criticat de Caramitru este structura fiscală, în special impozitarea muncii. Deși admite existența corupției ca factor de dezechilibru, el consideră că problema de fond este numărul redus de persoane active în câmpul muncii.
Comparativ cu țări precum Elveția sau Ungaria, care au populații mai mici, România are un număr foarte scăzut de cetățeni care contribuie efectiv la economie prin muncă formală. Această realitate determină, spune el, o presiune fiscală excesivă asupra celor care lucrează.
Problema sunt taxele mari pe salariile mici. De ce ? Da se fură și tot. Dar fundamental problema e ca avem cei mai putini oameni care muncesc pe bune. Cam cat in Elveția sau Ungaria desi aia sunt jumătate ca populație. La noi foarte foarte mulți nu fac nimic. Și asta e compensat în taxe mari
Andrei Caramitru i-a criticat pe românii cu privire la dorințele de consum
Acesta aduce în discuție și comportamentele de consum: câștigurile financiare sunt adesea direcționate spre vacanțe în străinătate sau bunuri de lux, cum ar fi autoturismele scumpe.
Acest tip de cheltuială, susține el, contribuie la ieșirea capitalului din țară, fără a sprijini economia internă sau produsul intern brut.
Și ooo fițe. Păi da. Facem un ban? Mergem în vacanță în strainate și luăm mașina de fițe . Banii ăștia înseamnă ca pleacă de aici nu sunt investiți aici sunt pe minus la PIB.
Susține o depreciere a leului cu 10%
Ca soluție imediată, Caramitru propune o depreciere controlată a leului cu circa 10%, argumentând că menținerea monedei naționale la un curs ridicat frânează redresarea economică.
În plus, el subliniază că scăderea consumului și a dobânzilor, urmată de o creștere a investițiilor, ar reprezenta pași esențiali pentru relansarea economică.
Soluția cea mai simplă ar fi o depreciere a leului cu 10%. Mi se pare absolut esențială. BNR greșește grav ca tine leul așa sus.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





