Erdogan a promis luna trecută o serie de reforme economice şi judiciare, sporind aşteptările privind eliberarea din închisoare a unor politicieni şi avocaţi pentru drepturile omului.

Dar recentele declaraţii ale preşedintelui Turciei privind deciziile judecătoreşti şi criticile cu care se confruntă Guvernul de la Ankara au alimentat scepticismul privind angajamentele sale.

Turcia implementează reforme democratice nu pentru că ar fi fost “forţată” să dacă asta ci pentru că “poporul le merită”, a afirmat Erdogan, adăugând că sunt accelerate eforturile pentru prezentarea reformelor în Parlament.

“Sperăm să depăşim problemele provocate de atacurile economice şi de măsurile adoptate pentru stoparea pandemiei de coronavirus (COVID-19) cât mai curând posibil. Prin accelerarea reformelor structurale sunt decişi să formăm un sistem bazat pe producţie şi forţa de muncă, şi să învingem “triunghiul răului”: ratele dobânzilor, inflaţia şi cursul valutar”, a declarat şeful statului turc.

El a numit ratele dobânzilor “mama tuturor relelor” şi a susţinut că ratele ridicate ale dobânzilor favorizează inflaţia – opusul teoriei monetare. El a caracterizat deseori problemele economice ale Turciei ca fiind rezultatul atacurilor externe asupra economiei.

Turcia a majorat dobânda de politică monetară

Joi, Banca Centrală a Turciei a majorat, pentru a doua lună consecutiv, dobânda de politică monetară, o decizie care va fi probabil salutată de investitorii străini, după ce în ultimele luni lira turcească s-a depreciat semnificativ.

Comitetul de politică monetară condus de guvernatorul Naci Agbal a majorat dobânda de bază de la 15% până la 17%, cel mai ridicat nivel de mai mult de un an. Economiştii se aşteptau la o creştere cu 1,5 puncte procentuale.

Într-un comunicat, oficialii de la Banca Centrală a Turciei au anunţat că au decis implementarea “unei înăspriri semnificative a politicii monetare” pentru a scădea rata inflaţiei “cât mai curând posibil”.

Luna trecută, rata inflaţiei s-a situat la 14,3%, de aproape trei ori mai ridicată decât ţinta oficială de 5%.

Lira turcească a fost una dintre monedele emergente cu cele mai proaste performanţe în acest an, după o depreciere de 25% în raport cu dolarul, ca urmare a îngrijorărilor cu privire la diminuarea rezervelor valutare ale Turciei şi a capacităţii Băncii Centrale de a face faţă nivelului ridicat al inflaţiei.