Emmanuel Macron va veni cu o propunere pentru Putin. Președintele Franței vrea să detensioneze situația
Președintele Franței, Emmanuel Macron, nu va permite nici cea mai mică fisură în poziția pe care Germania și Franța o vor menține în negocierile așa-numitului format Normandia, care îl va determina să vorbească telefonic cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, vineri, pentru a-i prezenta acestuia un model de detensionare la granița cu Ucraina.
În timpul vizitei sale la Berlin, președintele francez a lăsat poziția comună închisă, în ciuda faptului că în cadrul coaliției guvernamentale germane există un partid, Verzii, care și-a exprimat disensiunea în ultimele zile, notează ABC.
„Știu că vânzările de arme sunt o problemă foarte sensibilă pentru politica germană”, a recunoscut Macron, dar a reamintit că „nu este ceva nou și în ultimii ani am dezvoltat deja standarde comune cu cancelarul Merkel”.
În continuare, președintele a anunțat, fără să-l fi întrebat nimeni, că „au intervenit și spaniolii atunci, așa că sunt sigur că vom ajunge la soluții pragmatice”. Menționarea Spaniei, strecurată în discursul său, a subliniat că țările europene au consensul necesar pentru a prezenta o poziție comună.
Răspunsul este foarte dur
Principalul obiectiv al discuțiilor în format Normandia, la care participă Franța, Germania, Ucraina și Rusia, este însă dialogul.
„Nu vom înceta niciodată să dialogăm cu Rusia”, a insistat Macron. Poziția franco-germană va fi aceea că Moscova are două opțiuni: fie să accepte propunerea de detensionare pe care o vor propune negociatorii europeni, ale cărei detalii nu le-a dezvăluit, fie să continue cursul actual al situației și să se confrunte cu o gravă reacţie. „Dacă avansează, va exista un răspuns și va fi un răspuns foarte dur”, a spus președintele francez.
De la Washington, s-au aflat unele dintre sancțiunile împotriva Moscovei în cazul unui atac în Ucraina. Pedeapsa ar fi fără precedent și ar depăși sancțiunile impuse după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014. Pe masă sunt restricții la exporturile de produse care sunt fabricate cu tehnologie aliată, ceea ar limita serios, spre exemplu, accesul Rusiei la microcipurile necesare pentru smartphone-uri, calculatoare, sisteme energetice, aviație sau orice tip de industrie. Sunt avute în vedere și sancțiuni împotriva entităților financiare rusești precum Sberbank, VTB Bank, Gazprombank, Vnesheconombank și Rosseljzbank. Cu toate acestea, surse din Ministerul german de Externe au confirmat că ministrul Baerbock s-a opus scoaterii Rusiei din sistemul internațional de plăți Swift, așa cum fusese propus anterior, și că, pe marginea întâlnirii, ea a comentat că „cea mai grea nu este întotdeauna şi cea mai inteligentă sabie”.
„Pregătim în paralel o reacție comună și un răspuns unitar în caz de agresiune”, a subliniat Macron. Scholz a adăugat că „ne aşteptăm la paşi clari din partea Rusiei care să contribuie la o detensionare”, subliniind că Moscova va trebui să plătească un „preţ foarte mare”, dacă încalcă integritatea teritorială a Ucrainei. „Vineri, voi asculta ce vrea să-mi spună Putin despre ce plănuiește să facă în Ucraina”, a continuat Macron, care nu s-a ferit să-i reproșeze președintelui rus că s-a comportat ca o „putere a dezechilibrului” prin comportamentul său nu numai în Ucraina, dar și în Belarus, Caucaz și Moldova.
Formatul discuțiilor din Normandia privind Ucraina este în vigoare din iunie 2014 și a fost creat pentru a rezolva conflictul armat din Donbas. În decembrie anul trecut, președinții Ucrainei și Franței, Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron, împreună cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, au cerut Rusiei să reia aceste discuții, idee care va fi reluată de miercuri.
Detensionarea pe partea Rusiei cu mai multe propuneri
Potrivit unor surse guvernamentale franceze prezente la Berlin, va fi studiată o detensionare pe partea rusă cu mai multe propuneri care îi vor fi făcute lui Putin. Ar fi un semn bun, de exemplu, dacă s-ar negocia măsuri umanitare și separatiștii loiali Kremlinului ar fi încurajați să negocieze cu Ucraina cu privire la statutul teritoriilor pe care doresc să se secesioneze. În același timp, o reducere a prezenței militare sau o declarație publică a autorităților ruse despre intențiile lor ar putea atenua starea crizei. În cele din urmă, Franța ar putea înțelege și absența atacurilor hackerilor ca un gest de reținere și un semn al viitoarei detensionări.
Premierul britanic Boris Johnson a cerut, marți, Germaniei să-și reducă dependența de gazul rusesc. Ministrul Afacerilor Externe, Liz Truss, s-a referit și la oportunitatea de a preveni intrarea în funcțiune a controversatei conducte Nord Stream 2, care leagă Rusia și Germania, în cazul unei escaladări a conflictului.
„Trebuie să respectăm faptul că Germania depinde mai mult de gazul rusesc decât de Regatul Unit”, a spus Johnson în Camera Comunelor. „Sacrificiul lor ar fi destul de mare, dar trebuie să ne așteptăm să facă acest sacrificiu de dragul păcii”, a adăugat premierul. În discuțiile anterioare, Berlinul a cerut menținerea canalelor de plată deschise către Rusia, necesare procesării importurilor de gaze. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă că guvernul german a luat o decizie finală în acest sens.
Posibilele sancțiuni financiare includ și fondul suveran RDIF, care gestionează investiții semnificative în Rusia. În plus, se discută și interzicerea deținerii și tranzacționării obligațiunilor guvernamentale rusești și a valorilor mobiliare ale companiilor sancționate, care ar bloca datoria externă a Moscovei. Alte sectoare ruse trebuie, de asemenea, să se pregătească pentru sancțiuni de amploare. De fapt, livrările de oțel și aluminiu ar putea fi oprite sau reduse considerabil.
