Pe de o parte, statutul de membru al Uniunii Europene, la pachet cu subvențiile primite, fie prin plăți directe, fie pe Pilonul II de Dezvoltare Rurală, au contribuit vizibil la dezvoltarea unor proiecte esențiale pentru acest domeniu. Pe de altă parte, este clar că unele decizii UE defavorizează agricultura românească. Cel puțin, aceasta este părerea lui Emil Dumitru, președintele Pro Agro

El a declarat, prezent la conferința Capital „Cum valorificăm la maximum producția agricolă și alimentară“, că este foarte important, în primul rând, ce vrea România ca strategie de dezvoltare și, de asemenea, trebuie văzut ce se poate face prin viitorul Program Național de Dezvoltare Rurală, care urmează să fie dezbătut la Bruxelles. În mod cert, a punctat el, România va avea un cuvânt important de spus dacă vor fi fixate anumite priorități. În același timp, trebuie trasată o strategie de țară deoarece în 2019, România va fi gazda Președinției Rotative a Consiliului Europei.
Emil Dumitru a atras atenţia asupra unei probleme importante cu care se confruntă acest sector și anume lipsa de fiscalizare, care opreşte micii producători să se dezvolte.

„Ne aflăm într-un paradox tipic românesc: avem circa 850 de mii de cereri unice de plată pe an, din care doar 70 de mii sunt înregistrate fiscal. Trebuie să vedem foarte clar cum putem face anumite politici fiscale să încurajăm asocierea. Este absolut necesar ca satul românesc să aibă viitor“, a explicat președintele Pro Agro. Mai mult, acesta este de părere că se pune prea mare accent pe soluţiile de finanţare pentru agricultură şi se vorbeşte prea puţin despre relaţia cu partenerii pe filiera de produs. „Eu cred că ceea ce îi lipsește, în momentul de față, producătorului din industria agroalimentară de la noi este o predictibilitate a pieței, relația contractuală corectă cu reţelele de comercializare“, a explicat el.

În ceea ce priveşte competitivitatea la nivel european, acesta atrage atenţia că sunt ţări europene care nu respectă regulile şi acordă ajutoare de stat agriculturii, iar Comisia Europeană închide ochii. „Sunt anumite ţări în Uniunea Europeană care au devenit cu adevărat competitive, dar care finanţează agricultura dincolo de mecanismele prevăzute în regulamentele europene“, a punctat Dumitru. 

Nu în ultimul rând, România este, într-un fel, defavorizată în cazul unor decizii europene, pornind de la faptul că Europa, dintr-un exces de zel, face acord de liber schimb cu Ucraina pentru import de porumb. Și toate acestea în condiţiile în care România trebuie să respecte regulile de mediu ale legislației europene, însă Ucraina nu. „E concurenţă neloială. Comisia Europeană intervine în mod brutal în piaţa unică europeană şi permite să se aducă materie primă din afara spaţiului comunitar“, a conchis Dumitru.