Prin subordonarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Ministerul Sănătății nu preia doar bugetul anual de patru miliarde de euro alocat instituției, ci și politicile de compensare a medicamentelor.
Iar în timp ce autoritățile tot încearcă să găsească o metodă care să împace bugetul mic cu nevoile mari ale sistemului, măsurile luate până acum au dus exporturile paralele de medicamente la circa 600 de milioane de dolari, conform Business Monitor International, de la circa 500 de milioane de dolari în 2009.
Exporturile paralele sunt realizate, în principal, de către distribuitorii care, profitând de faptul că prețul reglementat de minister pentru producători este cel mai mic din Europa, preferă să revândă medicamentele în afara țării, având astfel posibilitatea de a încasa bani mai mulți, dar și mai rapid.
„Mai nou, și farmaciile au început să facă exporturi paralele, nu doar distribuitorii“, spune Sorin Popescu, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.
Vânzări în pierdere?
Iar situația s-ar putea agrava în perioada următoare: proiectul legislativ prin care ministerul dorește să reducă marjele distribuitorilor și farmaciilor la 4%, respectiv 1,5%, pentru a obține o scădere de 12% a prețurilor decontate pentru medicamentele incluse în programele naționale pentru tratarea bolnavilor de diabet, cancer sau HIV/SIDA nu ar face decât să încurajeze creșterea acestor exporturi paralele, de care companiile se folosesc pentru a câșiga bani rapid. În plus, farmaciile ar fi puse în situația de a vinde unele produse la un preț sub cel de achiziție.
„Cunoaștem problema exporturilor paralele, dar nu putem interveni pe piață  din cauza legilor de liberă circulațe a mărfurilor. Iar prețurile nu le putem crește pentru că ar fi în detrimentul pacienților“, a spus Ana Maria Negru, director în cadrul ministerului.
În același timp, producătorii de medicamente generice susțin că s-ar economisi sume importante la buget dacă ministerul ar încuraja consumul acestor medicamente (mai ieftine, cu același efect terapeutic ca al unui medicament original, apărute pe piață  după expirarea patentului celui din urmă. Pe de altă parte, ARPIM susține că informațiile pe care producătorii de generice le folosesc pentru a-și susține punctul de vedere nu sunt reale.
„Datorită sistemului de compensare, statul plătește de opt ani același preț indiferent dacă bolnavul ia originalul sau genericul, diferența plătind-o pacientul“, spune Sorin Popescu. Conform Federației Europene a Industriei Farmaceutice, în România, 28,5% din totalul medicamentelor vândute sunt generice, față  de 19,5% în Austria, 10,2% în Franța sau 31,1% în Germania. 

33% din bugetul pentru medicamente compensate este consumat de programele naționale
85% din medicamentele eliberate pe bază de rețetă sunt gratuite sau compensate de CNAS
300.000 de bolnavi cronici nu și-au mai luat medicamentele în lunile iulie și august, în urma modificărilor făcute de CNAS pe listele medicamentelor compensate cu 50% și 90%.
15% este nivelul minim estimat al exporturilor paralele de medicamente, ele putând ajunge chiar și la 20% dintr-o piață  de 3,5 miliarde de dolari (piața medicamentelor care se eliberează cu rețetă la prețul de retail)

Te-ar putea interesa și: