Dacă se vor continua proiectele începute, în 2012, România va ajunge să aibă circa 590 km de autostradă, peste 8.000 de persoane angajate în construcția de autostrăzi și o absorbție mai mare a fondurilor europene care se va simți în PIB și ne-ar putea permite să ieșim pe plus într-un context economic care se anunță dificil.

Este cunoscut faptul că, în 2011, au fost parafate contracte în valoare totală de aproape 2 miliarde de euro pentru construcţia de autostrăzi, dar puţini ştiu cât de importante sunt aceste investiţii. Când vine vorba de marile realizări, ne raportăm doar la numărul kilometrilor de autostradă şi la banii plătiţi pentru construcţia acestora, fără a ne gândi la impactul avut în economie. Locuri de muncă create, mii sau chiar zeci de mii de tone de ciment, oţel-beton sau balast sunt folosite la aceste proiecte, ceea ce înseamnă o contribuţie majoră a acestui segment în produsul intern brut.

De exemplu, într-un raport al Băncii Mondiale se arată că statele în curs de dezvoltare datorează cel puțin 1,6 puncte procentuale din creșterea economică înregistrată în perioada 2001-2005 investițiilor în infrastructură, fie ea de drumuri, fie de alimentare cu apă și energie electrică. Profesorul de economie Daniel Dăianu afirmă că dacă vom reuși să ne creștem încasările la buget cu cel puţin 2% prin majorarea gradului de absorbţie al banilor europeni, vom câştiga 0,5%-1% la creşterea economică în 2012. Lucru de loc de neglijat ținând cont că Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează, pentru economia românească, o creștere între 1,8% şi 2,3% anul viitor. Afirmația făcută de fostul ministru de finanțe este relevantă, deoarece România își bazează, în mare parte, strategia de dezvoltare a infrastructurii de transport, și nu numai, pe fondurile europene.

Astfel, mare parte din cei 900 de kilometri de autostradă care vor fi gata cel târziu în 2013, după cum a declarat ministrul transporturilor, Anca Boagiu, vor fi situați pe Coridorul IV Paneuropean. Aproximativ 200 de kilometri de autostradă ar trebui să fie gata anul viitor, respectiv centura Aradului, cea a Constanței, segmentele Deva-Orăștie, Cernavodă-Constanța, București-Plo­iești, un tronson de 18 kilometri de pe Autostrada Transilvania pe care mai lucrează americanii de la Bechtel. Potrivit declarațiilor făcute de oficiali de la Transporturi, peste doi ani se va putea circula și pe opt loturi de autostradă dintre Nădlac și Sibiu, de pe Coridorul IV Paneuropean, dar și pe unele secțiuni din Autostrada Transilvania, care vor fi realizate cu bani de la bugetul de stat fie de către constructori aleși prin licitație, fie de Bechtel, care mai lucrează pe două secțiuni din această autostradă, unde lucrările sunt deja începute.

Câte locuri de muncă se creează în economie

Potrivit datelor Ministerului Transporturilor obținute de Capital, la cele 15 proiecte de construcție de autostrăzi lucrează circa 4.000 de persoane, însă numărul acestora se va dubla în momentul în care vremea va permite demararea lucrărilor în forță sau se va semna începerea lucrărilor pe anumite tronsoane de pe Coridorul IV, recent atribuite, sau ai căror constructori vor fi desemnați în perioada următoare. Dacă ținem cont de afirmația făcută de Anca Boagiu, potrivit căreia un loc de muncă pe un șantier de autostradă creează alte cinci în industriile conexe, rezultă că, în prezent, circa 20.000 de oameni își datorează salariul demarării investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, fără să luăm în considerare muncitorii de pe șantierele de modernizare a drumurilor naționale.

„Noi ne-am obișnuit să măsurăm kilometri de autostradă, dar investițiile pe care le facem în infrastructură sunt investiții care conduc și la creștere economică“, declara, în vară, șefa de la Transporturi, într-un interviu pentru Capital. România nu are însă un studiu care să contabilizeze efectiv câți bani aduce în economia românească dezvoltarea infrastructurii. Lăsând la o parte crearea de locuri de muncă, se poate cuantifica aportul în economie al acestor proiecte și dacă aruncăm o privire asupra structurii costurilor realizării unui tronson de autostradă, respectiv asupra nivelului cheltuielilor cu materialele de construcție și proveniența acestora, asupra furnizorilor și subcontractorilor la care au apelat firmele străine care desfășoară astfel de lucrări în România și asupra structurii asocierii sau consorțiilor care au câștigat în ultima perioadă contracte de construcție de autostrăzi, pentru a vedea câți bani merg către constructorii români.

Materiale achiziționate de pe piața internă

Potrivit unei analize realizate de Capital pe baza datelor furnizate de Ministerul Transporturilor, costurile cu materialele de construcție variază, în funcție de proiect, între 50% și 74%. Spre exemplu, asocierea de firme care va realiza primii 22 de kilometri din Nădlac-Arad și al cărei lider este firma lui Nelu Iordache, Romstrade, va cheltui cu materialele circa 50,3 milioane de euro (la un curs de 4,3577 lei/euro, n.r). Acești bani reprezintă circa 52,7% din valoarea proiectului, restul reprezintă manopera, proiectarea, utilajele, rata de profit etc. Un alt „rege“ al asfaltului, Dorinel Umbrărescu, va avea cheltuieli cu materialele de 70,8% la construcția primului lot al autostrăzii Timișoara-Lugoj. Deocamdată nu se cunosc datele referitoare la lotul II al acestui tronson, acesta fiind şi unul dintre proiectele întârziate de pe coridorul IV. Construcția acestei bucăți de autostradă a fost licitată de CNADNR în primăvară, însă nici până acum nu a fost semnat un contract cu o firmă de construcție, deoarece Curtea de Apel din București a desființat raportul de atribuire a lucrării către asocerea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA – Cossi Costruzioni SpA, pentru 445,6 milioane de lei (circa 106 milioane de euro). Potrivit oficialilor din Ministerul Transporturilor, lucrarea va fi atribuită firmei Tehnologica Radion, deținută de omul de afaceri Theodor Berna, contractul urmând a fi semnat în perioada următoare.

Câte procente din materialele folosite pentru realizarea unui kilometru de autostradă sunt importate și câte sunt luate de pe plan local?

Potrivit lui Luca Canino, area manager pe România al italienilor de la Astaldi, care lucrează alături de Max Boegl și spaniolii de la FCC pentru realizarea autostrăzilor Cernavodă-Constanța și Arad-Timișoara, circa 90% din totalul materialelor se cumpără din România, importuri realizându-se la parapeți sau la rosturile dilatate, pentru care se utilizează materiale specifice, existând puțini producători, inclusiv la nivel european. „Restul – bitum, agregate, ciment – sunt autohtone. Mai bine de 90% din materiale sunt luate de pe piața locală, deoarece ele se produc în România“, a declarat reprezentantul companiei italiene. Potrivit acestuia, Astaldi are în România circa 2.500 de angajați și peste 700 de utilaje.

În total, doar lucrările de pe Coridorul IV presupun chetuieli cu materialele în valoare de circa 1,088- 1,2 miliarde de euro, potrivit calculelor realizate de „Capital“ pe baza datelor furnizate de MTI și în urma discuțiilor cu oficiali CNADNR și cu reprezentanți ai constructorilor. Nu trebuie uitat faptul că Ministerul Transporturilor a inițiat și un amplu proces de modernizare a drumurilor naționale. Potrivit Ancăi Boagiu, se află în plin proces de reabilitare 2.300 de kilometri de drumuri naționale, dintre care 500 vor fi recepționați în acest an.

Și reprezentanții Bechtel, compania care a înghițit 1,2 miliarde de euro pentru a finaliza doar 54 de kilometri de autostradă, afirmă că o parte importantă dn banii încasați s-a reîntors în economia românească, mai ales că s-a apelat la o mulțime de subcontractori și furnizori locali. Directorul de comunicare al Bechtel, Bogdan Sgârcitu, a declarat că și acum mai au ceva datorii către aceste firme, deoarece nu au avut din ce să le plătească, din moment nici ei nu și-au încasat toți banii de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, urmând să mai primească circa 47 de milioane de euro până la finalul anului. „În cei șapte ani de contract, am avut o mulțime de furnizori și subcontractori. Avem și noi la rândul nostru datorii. Am achitat din ele când ne-am luat din bani, însă mai avem câteva”, a declarat Sgârcitu. Potrivit acestuia, în februarie se vor relua lucrările la Autostrada Transilvania, pe Suplacu de Barcău-Borș. În prezent, Bechtel mai are angajate circa 220 de persoane.

Lucrările de infrastructură, în totalul lor, reprezintă peste 75% din piața construcțiilor, care a ajuns anul trecut la o valoare de 9,7 miliarde de euro, potrivit ARACO (Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii).

Te-ar putea interesa și: