Economia paralela tureaza motoarele

Intre doua si trei milioane de romani fac sa functioneze cu motoarele turate la maximum economia paralela. Si daca estimarea ei este relativa, Institutul National de Statistica evaluand-o la circa 20% din PIB, Blocul National Sindical la 30-40%, ajungandu-se chiar la 50% din PIB, un lucru este cert: trendul constant ascendent. Din 1992 pana in 2000, ponderea economiei subterane in PIB a crescut, de la 6,7%, la 20,4%. Cele mai importante venituri scapate de sub controlul fiscului se realizeaza in

Intre doua si trei milioane de romani fac sa functioneze cu motoarele turate la maximum economia paralela. Si daca estimarea ei este relativa, Institutul National de Statistica evaluand-o la circa 20% din PIB, Blocul National Sindical la 30-40%, ajungandu-se chiar la 50% din PIB, un lucru este cert: trendul constant ascendent. Din 1992 pana in 2000, ponderea economiei subterane in PIB a crescut, de la 6,7%, la 20,4%. Cele mai importante venituri scapate de sub controlul fiscului se realizeaza in industrie (peste 10%) si comert (peste 4%). La prima vedere, toate aceste procente nu spun nimic. In spatele lor se afla insa explicatia declinului economico-social din ultimul deceniu. Tragand linie, situatia arata astfel: datoria publica este suficient de mare pentru a indemna la prudenta potentialii creditori, deficitul bugetar pare imposibil de tinut in frau, conjunctura economica internationala si imaginea Romaniei in exterior nu sunt de loc incurajatoare pentru un aflux brusc si substantial de capital strain. Statul nu dispune de surse externe de finantare, iar cele interne sunt dramatic ciuntite de evaziune fiscala.
Nicolae Plaiasu, comisar general al Garzii Financiare, spune ca obligatiile fiscale de la onorarea carora agentii economici fac frecvent rabat sunt cele aferente produselor accizate. Cafeaua, alcoolul, produsele petroliere, tutunul sunt usor consumabile, cererea este mare, iar castigul obtinut de pe urma comercializarii lor este mare si greu de evaluat de catre fisc. Banii murdari sunt facuti si inmultiti de firme-fantoma, societati comerciale inregistrate legal care desfasoara activitati ilegale, cesionate „investitorilor” aflati, de regula, in Irak sau Iran, imposibil de depistat de fiscul roman. Doar un exemplu: in smecheriile cu produse petroliere, firmelor-fantoma le revine rolul principal. O schema frecvent intalnita este innobilarea produselor petroliere neaccizate si vanzarea lor in circuitul economic real drept benzina sau motorina. Spre exemplu, rafinaria proceseaza solventi (produs neaccizat), livrandu-i apoi unei firme-fantoma. In acest punct al retelei, actele sunt contrafacute, solventii prelucrati devin in scripte benzina premium, aceasta fiind vanduta unui beneficiar real. „Fantomele” lucreaza cu succes si in afacerile cu alcool si in cele cu tigari. Controalele Garzii Financiare au scos la lumina circa 1.600 de asemenea firme-fantoma.
Fiscul aduna cu o mana si scuteste cu doua
Legislatiei fiscale si autorului acesteia – Ministerul Finantelor, dar si Ministerului Muncii li se datoreaza in primul rand boom-ul economiei subterane din ultimii ani, nu numai in ceea ce priveste evaziunea, ci si in cazul muncii la negru. Este explicatia Clementinei Ivan-Ungureanu, director general in cadrul Institutului National de Statistica. „In momentul in care platind salariul unui lucrator, angajatorul mai plateste inca pe atat statului, este clar ca va prefera sa nu inregistreze lefurile in contabilitate”. Acelasi lucru se intampla cu majoritatea tranzactiilor celor mai multe dintre firme. Fiscalitatii excesive i se adauga hatisul de legi, ordonante, hotarari si ordine, mai lesne de „sarit” decat de urmarit si respectat. Favorurile fiscale facute cu generozitate de Ministerul Finantelor de-a lungul anilor au alimentat si ele, din plin, economia paralela. Este deja celebra concluzia Curtii de Conturi, care a constatat acordarea de catre fisc a unor inlesniri fiscale, fara criterii clare de acordare, in valoare de 34 de mii de miliarde de lei.