DW: 500.000 de greci lucrează de luni bune fără a-şi primi salariul. E „mai rău decât sclavia”.

DW: 500.000 de greci lucrează de luni bune fără a-şi primi salariul. E „mai rău decât sclavia”.

 Finanţistul şef al Greciei îşi doreşte de la cancelara Merkel "un discurs al speranţei". La Berlin, Varoufakis a spus că 500.000 de greci lucrează de luni bune fără a-şi primi salariul, ceea ce ar fi "mai rău decât sclavia".

Poate că Yanis Varoufakis este copilul teribil al politicii europene, deloc iubit de colegii lui de cabinet, luat peste picior şi chiar ridiculizat de presă – la Berlin însă, luni seara, el a fost cu certitudine o vedetă. Sute de oameni au venit la Domul Francez din Gendarmenmarkt pentru a-l urmări live pe oratorul, profesor de economie. O coadă lungă se formase la intrare, unde se adunaseră zeci de demonstranţi cu pancarte şi afişe prin care cereau solidaritate cu Grecia. În clădire, ministrul – care de săptămâni bune atrage criticile politicienilor europeni şi ale instituţiilor creditoare – a fost primit cu aplauze şi muzică grecească.

"Sunt aici pentru a construi punţi", a spus Varoufakis. El îşi doreşte armonie, pe fundalul încercărilor de a dezbina popoare. Germanii şi grecii au depăşit problemele de după cel de-al Doilea Război Mondial şi s-au apropiat tot mai mult. Varoufakis s-a referit apoi la criza fianciară, care a despărţit cele două ţări continuând acum într-o separare şi mai evidentă, în contextul problemelor monedei unice.

"Noi europenii am creat un sistem-euro greşit."

La supra-îndatorare, grecii nu au ajuns nici din vina lor şi nici a statelor europene mai puternice. Germania, de exemplu, cu a sa economie puternică şi cu salarii mici, a acumulat excedente la export, în detrimentul statelor de la periferie, care s-au îndatorat tot mai mult. Sistemul monetar comun a fost de la bun început eronat şi criza nu putea fi evitată. "Nu foloseşte nimăniu să vorbim în categorii morale despre vină", a mai declarat Varoufakis. "Noi europenii am creat acest sistem şi trebuie să îl reparăm împreună."

Trei guverne consecutive i-au indus în eroare, vreme de cinci ani, pe greci şi pe germani. Au pretins că salvează Atena de la faliment, prin noi datorii şi pe spatele populaţiei sărăcite. Ceea ce nu a funcţionat şi nici nu poate funcţiona. O ţară care nu generează creşteri, nu îşi poate plăti datoriile.

Sărăcie tot mai multă în Grecia

În Grecia, a mai spus finanţistul şef de la Atena, zeci de mii de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, pensiile şi locuinţele şi nici un salariat nu mai beneficiază de protecţie. Prin urmare, 500.000 de greci nu şi-au mai primit salariile de şase luni. "Este mai rău decât în sclavie", a avertizat Varoufakis. Guvernul său a propus instituţiilor creditore să prezinte o legislaţie modernă pentru protecţia salariaţilor şi să reformeze sistemul de pensii în aşa fel încât acesta să devină funcţional şi să aducă mai multe fonduri statului. Ambele propuneri ar fi fost respinse, a mai spus liderul grec, adăugând că în schimb creditorii au cerut scăderea pensiilor, care fuseseră oricum reduse deja cu 40 de procente. În plus, creditorii internaţionali ar mai fi cerut majorarea TVA-ului la energie electrică de la 13 la 23 la sută. Astfel de reforme nu pot salva economia elenă. "Dacă veţi continua să stoarceţi populaţia şi să ne aruncaţi în mizerie, nu putem fi reformaţi", a averizat Varoufakis.

Un "discurs al speranţei" pentru greci

Ministrul elen de finanţe a amintit de Germania, cea de după cel de-al Doilea Război Mondial, atunci când aliaţii au început să dezindustrializeze ţara, pentru a o transforma într-o economie agrară. Doar "discursul speranţei", al ministrului american de externe de atunci, James F. Byrnes, ţinut la Stuttgart în 1946, a însemnat începutul schimbării şi a pus bazele Planului Marshall şi renaşterii economice din Germania. El înşuşi îşi doreşte acum un discurs asemănător din partea cancelarei Angela Merkel, care să dea speranţe grecilor într-un viitor mai bun.

Varoufakis şi-a finalizat intervenţia, cu o amintire personală, din copilărie, legată de Deutsche Welle. Îşi aminteşte bine cum părinţii lui ascultau, în timpul dictaturii militare dintre 1969 şi 1975, emisiunile Deutsche Welle transmise în limba greacă. "Deutsche Welle era aliatul nostru împotriva oprimării", a mai spus Varoufakis. Noapte de noapte, postul german aducea o adiere proaspătă din Germania, care rămânea neclinitită alături de democraţia greacă. "Germania era pentru mine un izvor de speranţă", a ţinut să preciezez ministrul elen de finanţe.

La Berlin, în Domul Francez, Varoufakis a avut parte de un public binevoitor, care l-a ascultat cu interes. Politicienii germani şi europeni, în schimb, rămân sceptici în privinţa sa. Conflictul datoriilor nu are încă nicio rezolvare.