Responsabilii militari greci şi turci au început şase reuniuni la sediul Alianţei în încercarea de a conveni un „mecanism de împiedicare a conflictului”, pentru a se evita riscul unor confruntări aeriene sau maritime accidentale, transmite secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, conform agerpres.ro

Aceste reuniuni sunt în desfăşurare

„Aceste reuniuni sunt în desfăşurare şi au fost realizate progrese bune”, a dat asigurări Stoltenberg după o întrevedere la sediul NATO cu premierul spaniol Pedro Sanchez.

„Este vorba despre discuţii militare tehnice. Ele completează eforturile diplomatice desfăşurate de Germania pentru a soluţiona conflictul”, a adăugat acesta.

Germania a iniţiat o mediere şi Atena şi Ankara au acceptat marţi să înceapă discuţii bilaterale pentru a încerca să soluţioneze criza actuală. Jens Stoltenberg a salutat această decizie, iar Pedro Sanchez a descris-o drept ”un pas important în direcţia corectă”.

Turcia şi Grecia, membre ale NATO, au un diferend legat de jurisdicţia maritimă şi de drepturile de explorare energetică în Mediterana Orientală, din cauza opiniilor divergente despre limitele platoului continental.

Ankara a provocat iritarea Greciei în luna august atunci când a trimis în zona disputată vasul de studii seismice Oruc Reis. Turcia afirmă că în prezent nava este retrasă pentru mentenanţa tehnică periodică.

Cum trebuie poziţionată corect Turcia pentru stabilitatea şi securitatea Mediteranei

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Securitate și Politici Externe, Josep Borrell Fontelles, a ținut un discurs în Parlamentul European pe 15 septembrie. Discursul a fost în general despre Turcia și în particular, despre lupta pentru putere în Mediterana de est.

Josep Borrell s-a adresat parlamentarilor dintr-o perspectivă centrată pe necesitatea abordării dinamicilor care vor stabili politica în privința Turciei la reuniunea Consiliului European care va avea loc în perioada 24-25 septembrie.

În discurs a arătat că „Fostele imperii au început să revină. Trei dintre acestea sunt Rusia, China și Turcia. Acestea sunt marile imperii ale trecutului care vin cu o abordare mondială și regională. Această situație ne oferă un context nou”. Aceste declarații ale lui Borrell au fost dezbătute atât în Europa cât și în Turcia din diverse puncte de vedere. S-a comentat din diverse unghiuri ce a vrut Borrell să spună cu aceste declarații, notează Türkiye.

Anumite medii din Turcia, mai ales cele de opoziție, au comentat că în constatarea lui Borrell că „vechile imperii au început să revină” se regăsește faptul că responsabili europeni sunt de părere că „Turcia s-a rupt de Vest și se îndreaptă de mult timp spre zona eurasiatică”.

Unele dintre aceste medii au profitat de ocazie pentru a repeta inepțiile pe care le spun de mult, anume că „Noi tot spunem că Turcia urmărește o politică externă neo-otomană, iar afirmațiile lui Borrell ne confirmă tezele”.

De fapt, în momentul în care se referă la dinamismul global și regional al Turciei, Înaltul Reprezentant are o abordare mai rațională decât cei care analizează politica externă cu binoclul ideologic

Aceste medii din interior, care încearcă să discrediteze atitudinea determinată și pro activă a Turciei în privința politicii externe printr-o abordare reducționistă, preferă să ignore afirmațiile făcute de Borrell în acest discurs și în cele anterioare.

Totodată, Borrell a subliniat că „Este clar că nu se va putea găsi o soluție la probleme printr-o confruntare cu Turcia. Turcia este un vecin important al Uniunii Europene. Având în vedere că nu putem schimba arealul geografic în care ne aflăm, vom continua să fim vecini”. Borrell le-a recomandat politicienilor europeni să „recunoască forța și capacitatea actuală a Turciei”.