Condiții „dure“ privind avansul și garanțiile ce trebuie prezentate de clienți și teste complicate de stres sunt principalele măsuri pe care Banca Nnaţională a României (BNR) încearcă să le introducă în creditarea persoanelor fizice, potrivit proiectului de regulament publicat de instituție pe site-ul propriu.

Astfel, BNR încearcă să responsabilizeze debitorul care accesează un credit imobiliar și să-i impună acestuia să prezinte un avans consistent pentru creditele în valută (de 30% din valoarea achiziției pentru un credit în euro și de 40% pentru alte devize).

Analistul Bogdan Baltazar crede că prevederea este „destul de dură“, dar, spune el, „dacă luăm în calcul  mentalul financiar al poporului român, orice măsură restrictivă este bine-venită“. La rândul său, Florian Libocor, economistul-șef al BRD SocGen, spune că „este un proiect care mai poate fi ajustat, dar, în ansamblu, acesta are sens“. Critici pertinente venite din partea altor analiști indică și unde ar mai fi loc de completări. Astfel, referindu-se la condițiile de avans pe care le-ar putea introduce proiectul, unii specialiști spun că nimic nu garantează că acesta nu va fi asigurat tot printr-un credit. Tocmai de aceea, proiectul, în faza actuală, introduce doar mai multă  birocrație în creditare, crede Aurelian Dochia.

Protejarea debitorului

Una din cele mai importante prevederi ale regulamentui este că introduce o protecție suplimentară a consumatorului de credite în fața fluctuațiilor valutare. Creditorii vor trebui să se asigure că solicitantul de credit care își încasează salariul în lei poate rambursa creditul chiar dacă leul se va deprecia în raport cu euro cu circa 35%, iar francul, cu aproximativ 52%. Automat, creditul pe care îl va putea contracta clientul nu va fi cel pe care și-l poate permite acum, ci acela pe care l-ar putea accesa în momentul în care leul ar scădea la minimul prevăzut de BNR. Clientul va avea acces la un credit mai mic, ceea ce va reduce substanțial creditarea în devize. În opinia lui Florian Libocor, apariția acestor prevederi este oportună, pentru că „suntem în momentul în care revenirea economiei prinde contur și e esențial ca aceasta să fie cât se poate de sănătoasă“.   

Unii analiști sunt însă de părere că efectele măsurii asupra economiei nu trebuie neglijate. Dacă descurajează creditarea în valută, cum este și normal, de altfel, BNR ar trebui să o încurajeze pe cea în lei. „Or, banca centrală menține dobânda-cheie la un nivel foarte ridicat, ceea ce limitează creditarea în moneda națională“, spune Radu Crăciun, director de investiții al Eureko Pensii. 

Dincolo de eventualele efecte pe care propunerile BNR le-ar putea avea asupra economiei, proiectul va avea un impact direct asupra creditelor în valută la care românii vor avea acces, dacă va fi adoptat în forma actuală. Cu cât se reduce valoarea acestora? Potrivit Conso.ro, o familie care are un salariu de 3.500 de lei și care poate accesa acum un credit de circa 50.000 de euro și-ar putea permite în viitor doar un împrumut de 32.000 de euro.