”În mod eronat se consideră că puseul inflaţionist apare din cauza politicilor fiscale şi de venituri. (…) După cum sunt convins că ştiţi, principalele cauze care au determinat inflaţia nu ţin de acţiunea guvernamentală. (…) În calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, mă adresez dvs. pentru a vă solicita o motivaţie tehnică şi foarte argumentată cu privire la majorarea repetată, încă de la începutul anului, a ratei dobânzii de politică monetară”, spune spune Liviu Dragneaîn scrisoarea trimisă lui Mugur Isărescu.

În replică, Mugur Isărescu i-a transmis lui Liviu Dragnea, într-o scrisoare datată 28 martie 2018, că este de acord să existe un dialog între Parlament, Guvern şi BNR, pentru a îmbina politicile monteare şi guvernamentale.

“Membrii Consiliului de Administraţie ai BNR au analizat scrisoarea dumneavostră privind evoluţia principalilor indicatori macroeconomici şi a componentelor mix-ului de politici economice. Răspundem invitaţiei dumneavoastră la un dialog constructiv între Parlament, Guvern, BNR, în baza Legii 313/2004 şi a prevederilor privind băncile centrale din Tratatul de Funcţionare a Uniuni Europene, cu scopul de a realiza o îmbinare mai bună între politicile guvernamentale şi politica monetară a BNR”, se arată în scrisoarea trimisă de către Mugur Isărescu.

De asemenea, guvernatorul BNR spune că revenirea la rata inflaţiei de 3,5% a impus o “întărire graduală a politicii monetare”.

”În scopul revenirii inflaţiei la un nivel pognozat de 3,5% în decembrie 2018, respectiv la limita superioară a intervalului ţintit, s-a impus o întărire graduală a politicii monetare, începând cu semestrul II 2017, la început prin îngustarea coridorului de dobânzi din jurul ratei de politică monetară. Întărirea a fost impusă de altfel şi de condiţiile pieţei. În final, majorarea ratei de politică monetară a fost determinată atât de accelerarea inflaţiei, cât şi de faptul că efecle politicii monetare apar cu o anumită întârziere”,  se mai arată în scrisoare.

Tot BNR spune că, dacă nu ar fi reacţionat în primele două luni ale anului, riscul de inflaţie ar fi crescut, iar leul s-ar fi depreciat suplimentar.

“O eventuală lipsă de reacţie din partea BNR, atât în primele două luni ale anului, cât şi în perspectivă, ar amplifica riscul ancorării aştepătrilor inflaţioniste la un nivel crescut, deoarece agenţii economici, inclusiv instituţiile internaţionale, ar fi interpretat lipsa de reacţia a BNR ca pe o acceptare tacită, pe termen mediu şi lung, a respecivului nivel de inflaţie. De asemenea, s-ar fi mărit riscul deprecierii suplimentare a leului”, a mai transmis BNR.