Douăzeci și cinci de state europene se angajează în favoarea start-up-urilor. Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a prezentat o declarație comună în favoarea noilor startup-uri de tehnologie.

Dacă Franța pretinde cu ușurință că este o “națiune de start-up”, Uniunea Europeană ar visa să fie un “continent de start-up”. Cel puțin, aceasta este ambiția reafirmată de comisarul european pentru Piața internă, Thierry Breton, cu ocazia publicării, vineri, 19 martie, a unei declarații comune care vizează crearea celui mai favorabil mediu posibil și, dacă este posibil, a unor giganți digitali.

Douăzeci și cinci de state europene se angajează în favoarea start-up-urilor. Document lansat de Comisia Europeană

Acest document este rezultatul unui an de muncă, lansat de Comisia Europeană în urma prezentării, în 2020, a noii strategii industriale a Celor 27.

A fost apoi lansată o vastă consultare cu autoritățile de stat și ecosistemele locale pentru a identifica obstacolele întâmpinate de companii, dar și cele mai relevante măsuri luate de fiecare țară pentru a-și sprijini start-up-urile.

La finalul acestei lucrări colective, au fost selectate opt domenii de acțiune. Au fost propuse câteva măsuri foarte concrete pentru a facilita viața de zi cu zi a antreprenorilor: posibilitatea înfiinţări a unui start-up într-o singură şi pentru 100 de euro în plus; permiterea obţinerii de vize în mai puţin de 30 de zile pentru a atrage “talente” extra-europene; digitalizarea completă a relațiilor dintre administrații și start-up-uri …

Alte propuneri se referă la chestiuni mult mai importante: finanțarea întreprinderilor noi, care trebuie încurajată de către state, în special bazându-se pe ajutorul european; legislații, care trebuie concepute ținând seama de specificul acestor companii tinere; transferurile de tehnologie, care trebuie facilitate pentru a promova utilizarea activității de cercetare științifică de către companiile inovatoare.

Declarația sugerează, de asemenea, că statele nu ar trebui să impoziteze opțiunile pe acțiuni până nu vor fi vândute, scrie Le Monde.

Armonizarea legislației din statele europene

Pentru Nicolas Brien, care conduce France Digitale – o asociație care reprezintă antreprenorii și investitorii din Franța – principalul merit al inițiativei europene este acela de a căuta să armonizeze cât mai mult legislația din statele europene.

“Astăzi, în competiția mondială, americanii aleargă pe ultima sută de metri, în timp ce europenii aleargă în cursa de 110 metri obstacole, cu 27 de obstacole de parcurs, reprezentate de fiecare dintre legislațiile naționale.

Dacă această declarație face posibilă coborârea sau doborârea unora dintre ele, va fi bine pentru start-up-urile europene”, estimează el.

Dar aplicarea acestor recomandări rămâne în mâinile statelor: țările semnatare ale declarației sunt cele care trebui “să acționeze la nivel național pentru a pune în aplicare cele mai bune practici pentru a sprijini start-up-urile în toate etapele dezvoltării lor”.

Danemarca și-a exprimat rezervele

Unele state – chiar și dintre cele care s-au alăturat inițiativei – și-au exprimat deja rezervele cu privire la anumite sugestii făcute în declarație, cum ar fi Danemarca, care nu își ascunde ostilitatea față de o reformă a impozitării opțiunilor pe acțiuni.

“Când statele se implică, lucrurile avansează”, vrea să creadă, la rândul său, dl Breton, care omite să spună că trei state membre nu au dorit până acum să semneze declarația: Croația, Ungaria și Bulgaria – în timp ce Islanda, care nu face parte din UE, se numără printre semnatari.

Într-o scrisoare deschisă publicată pe 16 martie, chiar înainte de publicarea documentului final, peste 700 de antreprenori și investitori europeni de renume “au îndemnat fiecare stat membru să pună în aplicare [recomandările] declarației în regim de urgență”.

Înainte de a avertiza: “Țările cu legislație favorabilă începerii vor fi cele care vor beneficia de inovația și creșterea economică care vor rezulta”.