În ciuda părerii pe care o avem adesea despre noi, românii nu sunt un popor prea mărinimos. Nu din zgârcenie sau sărăcie (drept dovadă, cele mai multe donații vin din mediul rural, chiar dacă valoric sunt mult inferioare celor din urban), cât din comoditate.
„Donaţiile individuale, dacă facem abstracţie de colectele bisericeşti sau cotizaţiile organizaţiilor cu foarte mulţi membri, sunt cvasiinexistente în România. Este nevoie de evenimente majore (cutremur, inundaţii etc.) pentru a cataliza dorinţa de a ajuta, pentru că oamenii realizează în prea mică măsură cât de mult pot face cu un efort foarte mic“, spune Emil Olteanu, directorul executiv al Habitat for Humanity România, ONG internațional dedicat construcției de locuințe pentru oamenii aflați sub pragul de sărăcie.
Exact această comoditate a făcut ca, odată lansată, metoda donațiilor prin SMS să ajungă să „ocupe primul loc în preferințele românilor ca metodă de donație“, după cum afirmă fără rezerve Cristiana Ionescu, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în strângere de fonduri în scop umanitar.
În opinia sa, sumele mari strânse în doar trei ani de la apariția pe piață a acestei căi de atragere de fonduri se datorează, pe de o parte, „ușurinței cu care faci donația: nu te duci la bancă, nu faci drumuri sau proceduri în plus, plătești totul odată cu factura proprie de telefonie mobilă“, dar și sumei mici donate, de doar doi euro. Oamenilor le este mult mai la îndemână să dea câte doi euro de mai multe ori decât să dea zece euro odată, cât se donează, de obicei, prin apelurile telefonice, sau de câteva zeci sau sute de euro, cât sunt sumele obișnuite în cazul donațiilor în cont bancar.
Radiodonul, noul teledon
Atât despre donatori. Cum stau lucrurile cu fundațiile care au nevoie de aceste donații? Până de curând, cea mai de succes metodă de strângere de fonduri, la care nu puteau visa însă decât cele mai dezvoltate ONG-uri de pe piață, era cea a teledonului (evenimente-maraton televizate la care participă zeci de persoane publice, care încearcă să convingă telespectatorii să doneze sume variabile, pe diverse căi).
Acum, la modă este radiodonul, care funcționează exclusiv prin SMS, este transmis pe undele radio (până acum, cele mai deschise posturi către aceast tip de inițiative au fost România Actualități și Europa FM) și are costuri minime. „Printr-un teledon se pot strânge, aparent, mai mulți bani. Trebuie însă să ţinem cont de resursele pe care le implică organizarea unui asemenea eveniment – costuri de producţie, oameni implicaţi, durată etc.-, față de sumele care rămân efectiv. Pe de altă parte, nu există certitudinea că banii pe care oamenii spun telefonic că o să-i doneze chiar vor intra în cont“, atrage atenția Raluca Dinu, consultant în cadrul Media Pozitiv, cu bogată experiență în domeniul ONG-urilor.
„Un alt aspect care a dus la popularitatea donațiilor prin SMS? În cursul anului trecut am primit semnificativ mai multe solicitări de acest gen decât în precedenții doi ani, situație care poate fi corelată cu creșterea notorietății acestui sistem, dar și cu dispariția altor surse de fundraising”, e de părere Ruxandra Vodă, Corporate Affairs Manager în cadrul Cosmote”

Avantaje sunt, deci, de toate părțile. Inclusiv de cea a operatorilor de telefonie mobilă, care cedează gratuit și fără a percepe vreun comision numerele scurte spre care sunt trimise SMS-urile, pentru ei aceasta fiind una dintre cele mai facile și ieftine căi de „implicare în societate“. Totuși, aceștia se declară precauți când vine vorba de cauzele cu care își asociază numele. „În general, campaniile care au succes sunt cele care susțin o cauză importantă pentru societate, cum ar fi diminuarea efectelor calamităților naturale sau proiectele din sfera medicală.
De altfel, cea mai reușită campanie de până acum a fost cea organizată de Asociația Inima Copiilor pentru amenajarea și dotarea departamentului de cardiochirurgie de la Spitalul de Copii Marie Curie din București (pentru care s-au strâns peste 600.000 de euro – n.r.)“, spune Cătălina Pîslaru, Corporate Social Responsability (CSR) officer în cadrul Orange. În continuare, atrage atenția asupra unui aspect interesant: „Donații au atras și campaniile care au ca beneficiar persoane individuale ce suferă de anumite afecțiuni, însă în momentul de față nu mai alocăm numere pentru astfel de cazuri. În primul rând, pentru că Orange, în calitate de operator de telecomunicații, nu este în măsură să ia decizii referitoare la gravitatea unui caz medical individual și nici să verifice dacă solicitările sunt reale sau nu și să elimine astfel cazurile de fraudă.“
Alte măsuri de a se apăra de eventualele înșelăciuni? „Anual, primim până la două sute de solicitări de numere pentru campanii de strângere de fonduri, însă multe dintre ele nu îndeplinesc condițiile de alocare a numărului. Cel mai important aspect pentru succesul unei astfel de campanii este existența unui plan media foarte bine pus la punct, în special pe TV și radio“, explică Angela Galeta, project manager în cadrul departamentului de CSR al Vodafone. Prin urmare, în ciuda sutelor de solicitări anuale, în 2008, compania a derulat 11 campanii de donații prin SMS, în 2009, 21, iar anul trecut, 36.
Neajunsuri?

Există și ele. După cum spune Emil Olteanu, de la Habitat for Humanity„donaţia prin SMS rămâne complet anonimă. De ambele părţi. Organizaţia recipientă nu ştie cine sunt cei care au sprijinit-o, deci nu poate să facă follow-up şi astfel pierde bunăvoinţa multora care poate ar vrea să se angreneze şi pe mai departe în susţinerea cauzei. Apoi, din punctul de vedere al donatorului, neajunsul este lipsa de transparenţă a implementării. Ce s-a întâmplat cu donaţia mea de fapt? Unde s-au dus cei doi euro? Rămâne în sarcina sa, a donatorului, să facă efortul să se intereseze sau să urmărească proiectul, ceea ce nu este întru totul corect“.
În 2008 s-au derulat unsprezece campanii de donații prin SMS,
în 2009, 21, iar anul trecut, 36.
Angela Galeta, project manager corporate social responsibility, Vodafone